România, printre ţările reticente la noi contribuţii pentru misiunea Triton a UE

Potrivit listei, 12 ţări, între care Grecia, Croaţia, Cipru, Spania, Slovenia, România, Austria, Bulgaria, Estonia, Malta, Slovacia şi Olanda nu au făcut promisiuni cu privire la contribuţia lor la forţa maritimă.

Unele ţări au încetat contribuţiile pentru că ele consideră că eforturile lor actuale sunt suficiente, în timp ce alte state membre cred că ar trebui să primească ajutor pentru a face faţă imigraţiei ilegale, mai degrabă decât să ofere asistenţă folosind propriile lor resurse.

Răspunzând divergenţelor ţărilor participante, premierul olandez Mark Rutte a comentat joi că "Olanda face deja multe. Întrebarea este ce fac alte ţări".

La rândul său, premierul bulgar Boiko Borisov a declarat: "Situaţia noastră este mult mai dificilă decât a Italiei. Dacă alţii se vor plânge, mă voi plânge şi eu".

Liderii UE au triplat fondurile alocate patrulelor pe Mediterana şi au avansat planuri în vederea unei posibile acţiuni militare împotriva reţelelor de traficanţi de imigranţi ilegali în cadrul summitului de urgenţă convocat joi la Bruxelles, în urma tragediei de duminică.

Bugetul misiunii UE de patrulare Triton urmeză să atingă 120 de milioane de euro - aliniindu-se celui al programului italian Mare Nostrum, parţial înlocuit anul trecut -, a anunţat preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker.

Misiunea Triton, o operaţiune de control la frontiere, a fost criticată din cauza bugetului şi obiectivelor mai reduse decât ale Mare Nostrum, care are un mandat de căutare şi salvare.

Cele mai multe ţări UE au oferit echipament în cadrul misiunilor de patrulare maritimă, a precizat Juncker.

În afară de consolidarea prezenţei maritime, liderii europeni au promis să lupte împotriva reţelelor de traficanţi de imigranţi ilegali, promiţând să depună "eforturi în vederea identificării, capturării şi distrugerii ambarcaţiunilor înainte să fie folosite de către traficanţi".

Alte propuneri s-au dovedit mai controversate în rândul statelor membre, care depun de mai mult timp eforturi să ofere un răspuns coerent imigraţiei clandestine.

Liderii UE au fost incapabili să se pună de acord asupra amplorii unui proiect pilot de găzduire a unor persoane din afara blocului european care caută protecţie. Declaraţia finală a summitului nu menţionează nici propunerile asociaţiilor pentru drepturile omului în vederea creării unor centre de azil în Africa de Nord.

Unele dintre aceste idei ar putea să fie introduse pe o agendă UE a migraţiei, pregătită de către CE şi care urmează să fie prezentată luna viitoare.

Liderii europeni s-au angajat să reia problemele privind migraţia la viitorul summit, în iunie, şi au propus organizarea unui summit Uniunea Europeană-Uniunea Africană în lunile următoare.