Sârbii, chemaţi la urne duminică pentru a-şi alege Parlamentul, pe fondul problemelor economice grave

Câştigătorul scrutinului de duminică nu reprezintă o necunoscută, singura dilemă privind amploarea victoriei SNS, partidul proeuropean al influentului vicepremier în exerciţiu Aleksandar Vucici, care domină coaliţia aflată la putere, în faţa adversarilor săi.

"Avem nevoie de o victorie zdrobitoare pentru a înfiinţa noi locuri de muncă, pentru a accelera reformele, pentru a lupta cu toată forţa împotriva corupţiei", a afirmat Vucici, în vârstă de 44 de ani, în faţa susţinătorilor săi, la o reuniune electorală organizată în cursul săptămânii.

Scrutinul este organizat cu doi ani înaintea încheierii oficiale a mandatului de patru ani al actualului Parlament de la Belgrad.

Partidul Progresului a devenit principala formaţiune parlamentară în urma precedentelor alegeri, când a obţinut 24,01 la sută din voturi, iar pentru scrutinul de duminică este creditat în sondaje cu 44 la sută din intenţiile de vot.

Principalul aliat al conservatorilor, Partidul Socialist (SPS) al fostului premier Iviţa Dacici, ocupă cea de-a doua poziţie, dar la o distanţă considerabilă, cu 13,9 la sută din intenţiile de vot.

Potrivit sondajelor, şase coaliţii şi partide ar urma să-şi împartă cele 250 de mandate ale Parlamentului în urma alegerilor de duminică.

"Omniprezenţa lui Vucici, dar şi slăbiciunea opoziţiei explică ascensiunea SNS în sondaje, în pofida gravei situaţii economice şi a şomajului", notează analistul politic Zoran Stojiljkovic.

De la preluarea puterii, în 2012, Guvernul de la Belgrad condus de conservatori a reuşit o îmbunătăţire spectaculoasă a relaţiilor cu reprezentanţii din Kosovo, unde majoritatea albaneză şi-a proclamat unilateral independenţa în 2008.

- Corupţia sufocă Serbia

De altfel, eforturile Belgradului în vederea normalizării relaţiilor cu Kosovo au fost "recompensate" de Uniunea Europeană, care a început în ianuarie negocierile de aderare cu Serbia.

Kosovo, a cărui independenţă Belgradul refuză categoric să o recunoscă, a fost o temă aproape absentă în campania electorală, care s-a concentrat mai mult asupra redresării gravei situaţii economice în care se află fosta republică iugoslavă.

Potrivit analiştilor, vicepremierul Aleksandar Vucici, în trecut unul dintre susţinătorii ultranaţionalismului sârb, dar în prezent implicat total cauza integrării europene a ţării, are în vedere să profite de pe urma susţinerii de care se bucură în rândul electoratului după arestările spectaculoase ale mai multor oameni de afaceri, în cadrul luptei împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate.

"Corupţia sufocă Serbia, corupţia este un obstacol pentru aplicarea proiectelor politice, pentru administraţia ţării, pentru justiţie, pentru mediul de afaceri, pentru economia ţării", a subliniat Aleksandar Vucici, care, cel mai probabil, va fi viitorul şef al Guvernului în urma scrutinului de duminică.

Perspectivele economice sunt însă extrem de sumbre în această ţară în care birocraţia domină şi unde cei 700.000 de angajaţi din administraţia publică, din totalul de 1,7 milioane de angajaţi la nivel naţional, provoacă anual "o gaură" de aproximativ opt milioane de euro în bugetul ţării.

În plus, şomajul afectează 20,01 la sută dintre cei 7,1 milioane de locuitori ai ţării din Balcani, unde deficitul bugetar a depăşit pentru al patrulea an consecutiv 7 la sută din PIB.

De asemenea, datoria publică depăşeşte 60 la sută din PIB, iar salariul mediu lunar este de aproximativ 350 de euro.

La jumătatea lunii ianuarie, agenţia de evaluare financiară Fitch a retrogradat ratingul Serbiei de la "stabil" la "negativ", sancţionând astfel ezitările statului în adoptarea de reforme structurale nepopulare.

Pe lângă alegerile legislative, belgrădenii îşi vor alege duminică şi primarul, fief al actualei opoziţii de 14 ani, dar care riscă, de asemenea, să fie câştigată de conservatorii din SNS.