Situaţia romilor români din Franţa s-ar putea deteriora în 2012, din cauza alegerilor prezidenţiale

Frontul Naţional, care reprezintă o mare ameninţare pentru preşedintele francez la aceste alegeri, se opune libertăţii de mişcare în cadrul UE, favorizată de acordul Schengen. La Toulon, în decembrie, preşedintele Nicolas Sarkozy a declarat că vrea ca acordul Schengen să fie reformat. "Nu putem susţine o imigraţie socială nelimitată", a explicat eli, comentează BBC News Online.

Profesorul Tommaso Vitale de la facultatea de Ştiinţe Politice şi un specialist în migrarea romilor a declarat că pentru moment, agenda politică este dominată de economie, dar pe măsură ce campania se va intensifica, preşedintele va intra sub presiunea legii şi ordinii, iar dezbaterea va fi dominată de extrema dreaptă.

"El (preşedintele) vrea să arate că poate controla graniţa de est", a declarat profesorul Vitale. "Frontul Naţional urmăreşte şi face campanie pe acest subiect. Şi acest lucru ar putea fi foarte periculos pentru romi", a adăugat el.

În ultimele luni, ministrul francez de Interne, Claude Gueant, şi-a intensificat campania de înlăturare a romilor din locurile vizibile. El a interzis cerşitul pe Champs Elysees şi în alte zone turistice din Paris.

Într-o conferinţă de presă el a citat statisticile guvernamentale, care atribuie 10 la sută din infracţiunile din Franţa romilor, dintre care jumătate sunt comise de copii. "Aceşti copii sunt exploataţi de liderii mafioţi care îi condamnă la delincvenţă şi sclavie. Această situaţie nu poate continua", a precizat el.

Majoritatea celor 15.000 de romi din Franţa locuiesc în tabere improvizate pe terenuri abandonate sau uitate de autorităţile locale. În suburbuia Seine-Saint-Denis din nordul Parisului se află o astfel de tabără care adăposteşte 300 de persoane, exclusiv din România, iar jumătate sunt copii.

Locuitorii acestei tabere trăiesc în condiţii de igienă precară - ei se spală într-un cimitir din apropiere - şi, în pofida eforturilor concentrate ale organizaţiilor locale, numai trei copii au fost acceptaţi la şcolile din apropiere. Ulterior însă toţi trei au fost exmatriculaţi fără explicaţii.

Liderul acestei tabere, Ioan, care l-a primit pe reporterul BBC într-o biserică improvizată construită în centrul taberei, susţine că romii nu găsesc locuri de muncă legale şi nu au acces nici la cele mai elementare servicii sociale. Teoretic, multe dintre aceste persoane vor rămâne fără barăcile lor în numai câteva zile. Luna trecută ei au primit ordine de expulzare pentru 6 ianuarie, iar poliţia a promis că se va întoarce.

"Dacă voi fi expulzat, mă voi întoarce în Franţa în mod sigur. Am stat aici zece ani. Suntem aşa de săraci şi nu există locuri de muncă pentru noi în România. Trebuie să ne întoarcem. Ce altă opţiune avem?", susţine Ioan.