SUA recunosc existenţa unei „neîncrederi profunde” în relaţiile cu Iranul

„Am spus în mod clar că este dur şi că există un istoric al unei neîncrederi profunde” între Statele Unite şi Iran, a declarat Marie Harf, o adjunctă a purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, răspunzând unor întrebări despre manifestaţiile antiamericane organizate luni în Iran şi despre perspectiva negocierilor în dosarul nuclear, care urmează să fie reluate pe 7 şi 8 noiembrie la Geneva între Teheran şi marile puteri.

„Suntem implicaţi în negocieri serioase şi substanţiale”, a oferit asigurări Harf, exprimându-şi speranţa ca noua rundă de negocieri, joi şi vineri, între Iran şi membrii Grupului 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania) să permită „continuarea pregreselor” în vederea „încetării avansării programului nuclear al Iranului”.

„Evident că nu este uşor, dar avem ocazia, obligaţia, să vedem unde ne poate conduce calea diplomatică”, a subliniat purtătoarea de cuvânt.

Trump amenință Iranul cu bombardamente dacă nu încheie un acord nuclear

Amenințări pentru Trump: Dacă SUA atacă Iranul, „întreaga regiune va exploda ca o scânteie într-un depozit de muniție”

De asemenea, ea a pledat din nou ca membrii Congresului american să acorde o „scurtă pauză” administraţiei în privinţa unor eventuale noi sancţiuni împotriva Teheranului, pentru a oferi o şansă diplomaţiei.

Conservatori iranieni au mobilizat mulţimea luni, cu ocazia marcării a 34 de ani de la luarea de ostatici la ambasada americană de la Teheran, pe 4 noiembrie 1979, dovedindu-şi astfel hotărârea, pe fondul unei apropieri istorice de Washington, întreprinse de către preşedintele moderat Hassan Rohani.

Acesta promovează, de când a fost ales, o atitudine mai conciliantă faţă de occidentali în criza nucleară, cu scopul de a obţine o anulare a sancţiunilor care sufocă economia iraniană.

Rohani a declarat luni că Guvernul său nu este „optimist” cu privire la rezultatul negocierilor în dosarul nuclear, afirmând totodată că este necesară „păstrarea speranţei soluţionării problemelor”.

Marile puteri şi Israelul suspectează Iranul că ascunde un scop militar în spatele programului nuclear civil. Teheranul dezminte insistent acuzaţiile, afirmându-şi „dreptul” la energie nucleară paşnică.