Ţările bogate au primit un număr "derizoriu" de refugiaţi sirieni, denunţă Amnesty International

Cu câteva zile înainte de conferinţa donatorilor de la Geneva, prevăzută pentru 9 decembrie, organizaţia pentru apărarea drepturilor omului s-a declarat "şocată" de refuzul ţărilor bogate de a primi mai mulţi refugiaţi sirieni.

"Aproximativ 3,8 milioane de refugiaţi din Siria au fost primiţi în principal de cinci ţări din regiune: Turcia, Liban, Iordania, Irak şi Egipt", subliniază Amnesty International. "Doar 1,7% din acest total a primit azil în alte ţări", adaugă organizaţia.

Amnesty a menţionat "numărul derizoriu al locurilor de relocare oferite de comunitatea internaţională" şi a subliniat că statele din Golf, Rusia şi China nu au propus niciun loc pentru relocarea refugiaţilor sirieni.

Cu excepţia Germaniei, ţările din Uniunea Europeană nu s-au angajat să primească mai mult de 0,17% dintre refugiaţii aflaţi în cele cinci ţări care se învecinează cu Siria.

"Dezechilibrul (...) este într-adevăr şocant", a afirmat Sherif Elsayed-Ali, şeful departamentului pentru refugiaţi şi imigranţi din cadrul Amnesty. "Absenţa totală a angajamentului din partea ţărilor din Golf în vederea primirii (refugiaţilor) este ruşinoasă", a subliniat el. "Legăturile lingvistice şi religioase ar trebui să plaseze ţările din Golf în prima linie a statelor care oferă un adăpost sigur" pentru refugiaţi, adaugă Amnesty.

Organizaţia şi-a exprimat regretul că primirea unui număr mare de refugiaţi de către ţările vecine Siriei reprezintă o presiune enormă pentru aceste state, care nu dispun de resursele necesare pentru a gestiona situaţia.

Amnesty International a adăugat că a cerut relocarea a 5% dintre refugiaţii din Siria până la sfârşitul anului 2015, şi a altor 5% în anul următor. Aceasta ar permite primirea aproape a tuturor celor 380.000 de refugiaţi pe care ONU i-a identificat drept cazuri eligibile pentru relocare, din cauza vulnerabilităţilor speciale, fiind vorba în special de copii orfani şi supravieţuitori ai cazurilor de tortură.

"Ţările nu se pot limita doar la plata unor sume de bani pentru a avea conştiinţa liniştită şi a se spăla pe mâini de această problemă", a apreciat Elsayed-Ali. "Cei care au reursele economice trebuie să joace un rol mai important", a adăugat el.

Conflictul din Siria a izbucnit în martie 2011, în urma reprimării sângeroase a manifestaţiilor antiguvernamentale care s-au transformat într-un război civil şi au determinat strămutarea a aproximativ jumătate din populaţia ţării.

Peste trei milioane de persoane au părăsit Siria, devenind refugiaţi, în timp ce peste şapte milioane de persoane au fost strămutate în interiorul Siriei.

Refugiaţii se confruntă cu sărăcia, probleme de sănătate şi tensiuni crescânde cu comunităţile locale, unde trăiesc în tabere improvizate şi în condiţii extrem de dificile.