The Economist: Corupţia pare să se accentueze în statele est-europene, pe fondul crizei financiare

"Un scandal de corupţie care are legături cu un partid politic afectează Guvernul Cehiei. În Bulgaria, eforturile de aranjare a unei licitaţii pentru construirea unei centrale nucleare par să îi fi lăsat pe politicieni fără ajutor. În România şi Slovacia, tentativele de reformare a justiţiei au stagnat. Chiar şi politicienii care câştigă alegerile cu promisiuni privind combaterea corupţiei par să fie înghiţiţi de sistem în câteva luni", notează The Economist.

"Cauzele perpetuării corupţiei sunt multiple. Criza financiară i-a făcut pe oameni mai dispuşi să caute soluţii directe, iar criticii nu sunt bine protejaţi. Firmele care nu dau mită pierd în faţa celor care dau. Oamenii de afaceri se tem de acte de răzbunare: hărţuiri birocratrice, solicitări arbitrare de taxe sau pierderea unor contracte publice. Stimulentele oferite de Uniunea Europeană îşi pierd influenţa după ce statele au devenit membre UE. Miliardele de euro oferite de Bruxelles pentru modernizarea infrastructurii şi serviciilor publice sunt şi ele afectate de corupţie. Companiile, politicienii şi funcţionarii publici aranjează licitaţii, de obicei fără a fi sancţionaţi; supravegherea legală este slabă, iar alegătorii par apatici şi cinici", subliniază The Economist.

Potrivit revistei financiare, nici presa nu mai are influenţa pe care o avea: "Profiturile din presă au scăzut pe fondul crizei financiare. (...) Iar reducerea bugetelor editoriale conduce la dispariţia investigaţiilor de presă".

"Soluţiile sunt rare. Alegătorilor le este dor de guverne autoritare, eventual conduse de persoane provenind din rândul serviciilor secrete. Dar, după cum arată situaţia din Rusia, tratamentul riscă să fie mai rău decât boala", subliniază The Economist.

Potrivit analistului bulgar Ivan Krastev, marea problemă legată de corupţie este complicitatea pe care o creează. "Ajungem la reţele obscure care fac ţările neguvernabile sau guvernabile de alţii", spune el.