The Guardian: Tendinţe extremiste - clivajele puternice de pe harta politică a Europei

"În perspectiva scrutinului pentru desemnarea membrilor Parlamentului European, partidele de extremă-dreapta sunt în ascensiune şi ameninţă să modifice echilibrul de putere" în Uniunea Europeană, observă editorialiştii Jon Henley, Angela Giuffrida şi Kim Willsher, într-un articol publicat în The Guardian / The Observer sub titlul "Tendinţe spre extreme: clivajele puternice de pe harta politică a Europei".

Atunci când Matteo Salvini vizitase ultima dată orăşelul italian Pesaro, pentru un eveniment organizat înaintea scrutinului regional din mai 2015, a fost atacat cu ouă şi roşii. Ester Principi, care se afla aproape de scena amplasată în Piaţa Poporului (Piazza del Popolo), s-a trezit în mijlocul protestului. "M-au stropit şi pe mine", îşi aminteşte ea. După patru ani, s-au schimbat multe. Ester Principi s-a aflat din nou în zona frontală, în aceeaşi Piaţă, într-o dimineaţă de mai, aşteptându-l pe cel numit acum cu simpatie de susţinătorii locali drept "căpitanul". "Înainte nu era plăcut foarte mult, dar acum mulţi oameni îl iubesc. El reprezintă cetăţenii şi ne apără", spune Ester Principi.

Înaintea alegerilor europene catalogate drept o luptă pentru spiritul continentului între principalele formaţiuni proeuropene şi partidele de extremă-dreapta, populiste şi critice la adresa UE, inclusiv Liga Nordului, condusă de Matteo Salvini, influentul vicepremier şi ministru de Interne al Italiei a venit în campanie în regiunea Marche, situată în centrul ţării, care a fost un fief de stânga după al II-lea Război Mondial. Aici a găsit un public interesat. Prietenul lui Ester Principi este Antonio Alfieri, un fost membru al Partidului Democrat, înlăturat de la putere în iunie 2018 de Liga Nordului (extremă-dreapta) şi de formaţiunea antisistem Mişcarea Cinci Stele (M5S). Alfieri crede că formaţiunea de centru-stânga Partidul Democrat "nu se mai gândeşte deloc la italieni", "îndepărtându-se prea mult de cetăţeni".

Sute de oameni au fost prezenţi la discursul lui Matteo Salvini din Pesaro. Promiţând redeschiderea spitalelor, combaterea traficului de droguri şi acordarea de asistenţă locativă şi alte beneficii sociale în primul rând italienilor, iar apoi imigranţilor dacă Liga Nordului va câştiga alegerile locale programate în aceeaşi zi cu scrutinul europarlamentar, Matteo Salvini a pledat şi pentru apărarea angajaţilor din agricultură care în opinia sa sunt afectaţi puternic de "reglementările europene".

Au fost şi grupuri care au opus rezistenţă. Aproximativ 15 protestatari au întrerupt discursul lui Savini scandând "Urâm Liga Nordului! Fascist! Mincinos!". Însă principala problemă a contestatarilor lui Matteo Salvini este că nu mai au niciun alt partid spre care să îşi îndrepte susţinerea, nici pe plan local, nici la nivel european. Partidul Democrat nu este considerat «adevărata stângă», iar Mişcarea Cinci Stele este prea ambivalentă. "Când fasciştii sunt în ascensiune, acest lucru se întâmplă pentru că forţele politice de stânga sunt prea slabe", apreciază Alessandro Admiri, unul dintre protestatari.

Aravena Volli, un alt fost membru al Partidului Democrat din Italia, afirmă că nu a vrut să treacă de la o formaţiune la alta, dar crede că forţele de stânga pur şi simplu nu au reuşit să ofere "lucruri esenţiale, precum locuri de muncă". "Nu ajută oamenii vulnerabili sau angajaţii de rând, ajută bancherii şi clasele sociale puternice", afirmă ea.

Matteo Salvini i-a ironizat pe protestatari şi a apărat LIga Nordului de acuzaţiile de rasism şi fascism: "Dacă forţele de stânga recurg la fascism când nu există fascism şi la rasism când nu există rasism, atunci înseamnă că sunt terminate. Noi doar luptăm pentru italienii care sunt mândri că sunt italieni", a spus el.

"Este vorba de un mesaj auzit nu doar în Italia, ci pe întregul continent. Într-un recent sondaj electoral, Liga Nordului se află pe primul loc, cu 30,9%, faţă de doar 6,4% în precedentul scrutin din 2014, Mişcarea Cinci Stele este creditată cu 24,9%, iar Partidul Democrat, de centru-stânga, cu 20,5%. În Marea Britanie, un sondaj al Institutului Opinium efectuat la comanda publicaţiei The Observer, plasează pe primul loc în intenţiile de vot Partidul Brexit, condus de Nigel Farage, cu 34%, cu 23% în plus faţă de Partidul Conservator şi cu 13% în faţa Partidului Laburist", observă editorialiştii.

În alte zone din Europa, sondajele de opinie sugerează că partidele care critică UE ar putea deveni a doua forţă politică din Parlamentul European, cu până la 35% din cele 751 de locuri. Reprezentanţii a trei formaţiuni - Alternativă pentru Germania (AfD), Partidul Popular danez şi Partidul Finlandezilor - au fost alături de Matteo Salvini la un eveniment electoral desfăşurat în oraşul Milano, unde s-a lansat Alianţa Europeană peentru Popoare şi Naţiuni, o coaliţie de partide care acordă prioritate naţiunilor şi pledează pentru limitarea imigraţiei din care face parte şi Mişcarea Naţională a lui Marine Le Pen, precum şi alte trei formaţiuni.

"Analiştii politici au dubii că numeroasele partide suveraniste şi critice la adresa UE din Europa, care împărtăşesc obiectivele transferului de putere în sarcina statelor membre şi contracarării imigraţiei, dar au de multe ori politici economice şi sociale diametral opuse şi abordări total diferite faţă de relaţiile cu Rusia, pot reuşi să formeze şi să menţină un grup europarlamentar coerent", subliniază editorialiştii.

Spre deosebire de situaţia din Marea Britanie, cei mai mulţi politicieni populişti din alte ţări europene nu vor retragerea din Uniunea Europeană. În 2016, cel puţin 15 partide pledau pentru organizarea de referendumuri privind apartenenţa la Uniunea Europeană. În prezent, pledează mai degrabă pentru o Uniune Europeană diferită, concentrată mai mult pe securitate, pe limitarea imigraţiei şi pe politici economice care să acorde prioritate naţiunilor.

"Dar, într-un nou Parlament European fragmentat, în care atât Partidul Popular European (PPE), cât şi grupul Socialiştilor şi Democraţilor (S&D, centru-stânga) riscă să piardă un număr semnificativ de locuri cu efectul lipsei majorităţii parlamentare a «marii coaliţii» care este dominantă de mult timp, sigur că potenţialul forţelor eurosceptice de a configura viitorul Uniunii Europene este evident", observă editorialiştii.

În noua legislatură a Parlamentului European, "coaliţiile de centru-dreapta şi de centru-stânga vor fi mai mici, iar majorităţile vor fi mai greu de format. Drept efect, eurodeputaţii populişti şi eurosceptici vor putea configura agenda politică. De asemenea, este probabil ca ei să obţină funcţii-cheie în Parlamentul UE, precum cele din conducerea comisiilor europarlamentare", explică Simon Hix, profesor la Şcoala de Economie din Londra (London School of Economics). Prin această nouă influenţă, aceşti oameni probabil vor cere "politici mai restrictive în materie de refugiaţi şi azil, alocarea de fonduri suplimentare pentru controlul frontierelor externe, acordarea de prerogative suplimentare guvernelor naţionale în coordonarea deficitelor bugetare în zona euro şi măsuri comerciale mai protecţioniste", apreciază Simon Hix.