Titus Corlăţean: România aşteaptă de la NATO o reorientare către Europa de Est

„România, în calitate de frontieră estică a Uniunii Europene şi a NATO, se află în prima linie şi noi suntem extrem de preocupaţi şi îngrijoraţi de evoluţia situaţiei în Ucraina, care are implicaţii serioase asupra securităţii internaţionale„, a insistat ministrul în cadrul unui interviu.

România, fostă membră a blocului comunist şi devenită membră NATO în urmă cu zece ani, „are aşteptări concrete de reorganizare şi deplasare către est a capacităţilor militare ale NATO (…) la fel ca în domeniile maritim, aerian şi terestru”, a adăugat el.

O reorganizare cu atât mai necesară cu cât România va găzdui începând din 2015 scutul antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice, un dispozitiv care nemulţumeşte profund Moscova.

România ar putea finaliza aderarea la OCDE în 2026, cu beneficii majore pentru economie / Secretarul general la OCDE: „Procesul de aderare şi alinierea la standardele organizației va duce la beneficii clare pentru mediul de afaceri”

În premieră de la Al Doilea Război Mondial încoace, Germania desfășoară o brigadă permanentă în afara țării pentru a întări flancul estic al NATO

Ministrul nu a vrut să dezvăluie ce reorganizări concrete sunt discutate în prezent, dar s-a bucurat de sosirea avioanelor americane F-16 care efectuează în acest moment exerciţii cu armata română.

„Spaţiul Mării Negre trebuie să fie pe primul loc în priorităţilor NATO şi UE„, potrivit lui Corlăţean.

După „anexarea” Crimeei de către Rusia, „o încălcare evidentă a dreptului internaţional”, poziţia UE şi NATO „trebuie să fie foarte fermă pentru a opri orice eventual risc de contagiune (cu scenariul Crimeei, n.red.) către Odessa (sudul Ucrainei) sau către Transnistria”, a insistat ministrul român.

Totodată, Corlăţean a apreciat că Rusia trebuie să fie atentă la solicitările Uniunii Europene în privinţa crizei din Ucraina deoarece şi ea este dependentă de piaţa europeană pentru a exporta gaz.

„În discursul public, accentul se pune deseori pe dependenţa Europei de gazul rusesc dar realitatea este mai complexă deoarece Rusia este şi ea dependentă de piaţa europeană” pentru a-şi distribui producţia, a subliniat Corlăţean.

„Să te orientezi către alte pieţe nu este simplu, este un proces complex, care implică mai multe costuri şi Rusia are interesul de a fi atentă la solicitările UE„, a adăugat el.

Contrar altor ţări UE, România nu este foarte dependentă – între 10 şi 20 la sută în funcţie de an – de gazul rusesc.

Corlăţean a declarat că înţelege poziţiilor altor state dependente de Moscova pentru aprovizionarea cu gaz dar „marile principii şi valorile fundamentale ale dreptului internaţional nu se pot negocia (…) din motive economice”.

Dacă Rusia alege escaladarea, „opţiunea sancţiunilor economice din partea Uniunii Europene rămâne valabilă”, a adăugat el, în timp ce separatiştii proruşi ocupă în continuare clădirile oficiale din estul Ucrainei.