Totul despre ALEGERILE PARLAMENTARE din Republica Moldova. Cetăţenii, chemaţi la urne duminică pentru a-şi alege noul Parlament

Alegerile parlamentare din Republica Moldova, în urma cărora vor fi desemnaţi 101 deputaţi pentru un mandat de patru ani, se desfăşoară în baza scrutinului proporţional, pe liste. Numărul participanţilor era, miercuri, de 20 de partide şi coaliţii şi patru candidaţi independenţi. O decizie a Curţii de Apel din Chişinău a exclus în ultimul moment din cursa electorală Partidul Patria al lui Renato Usatîi, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale. Aceasta din urmă acuză formaţiunea că a primit bani din străinătate.

Hotărârea poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiţie, iar aceasta poate pronunţa o decizie definitivă cel mai probabil până vineri seara. De altfel, avocaţii lui Usatîi, al cărui partid era creditat cu şanse reale de a intra în Parlament, au anunţat deja că vor ataca decizia la CSJ.

În ziua alegerilor, urnele se vor deschide la ora 07.00 şi se vor închide la ora 21.00, urmând ca primele rezultate să fie anunţate de Comisia Electorală Centrală la ora 23.00.

După încheierea votului, Curtea Constituţională va avea termen până la 22 decembrie pentru a valida alegerile, urmând ca CEC să publice rezultatele finale în 24 de ore de la primirea documentelor de la Curtea Constituţională.

NUMĂRUL ALEGĂTORILOR

Pentru validarea alegerilor, rata de participare trebuie să fie de cel puţin o treime din alegătorii înscrişi pe listele electorale.

Comisia Electorală Centrală a publicat miercuri numărul actualizat al cetăţenilor cu drept de vot din Republica Moldova. Acesta este mai mare decât la alegerile precedente deoarece îi include şi pe cetăţenii din stânga Nistrului, pe cei stabiliţi permanent în alte state, dar care şi-au păstrat cetăţenia moldovenească, precum şi cetăţenii fără reşedinţă permanentă.

În prezent, pe listele electorale figurează aproximativ 2,8 milioane de cetăţeni, în timp ce în registrul alegătorilor sunt 3,2 milioane de moldoveni cu drept de vot. Dintre aceştia din urmă, peste 200.000 sunt înregistraţi în Transnistria, unde de obicei nu au posibilitatea să voteze decât dacă vin la secţiile de votare amenajate în dreapta Nistrului.

Aproximativ 90.000 sunt cetăţeni moldoveni care au plecat din ţară şi care vor putea vota în cele 95 de secţii deschise în străinătate, indiferent dacă s-au înregistrat sau nu în prealabil, în baza paşaportului şi completând o declaraţie pe propria răspundere.

Restul alegătorilor neînregistraţi pe listele electorale sunt cetăţeni fără viză de reşedinţă, care vor putea vota, de asemenea, pe listele suplimentare.

Citeşte şi: ANALIZĂ: Partidele creditate cu şanse de a intra în Parlament în urma alegerilor din Republica Moldova

DISTRIBUIREA MANDATELOR

În Parlamentul Republicii Moldova, mandatele se distribuie prin metoda coeficientului electoral, doar candidaţilor care au întrunit pragul necesar intrării în Parlament.

În legislatura 2010-2014, Parlamentul a modificat pragul electoral, crescându-l la 6 la sută pentru partide, 9 la sută pentru blocuri electorale formate din două partide şi/sau organizaţii social-politice şi 11 la sută pentru un bloc electoral format din trei sau mai multe partide şi/sau organizaţii social-politice. Pentru candidaţii independenţi, pragul electoral a rămas de 2 la sută, la fel ca în 2010.

Pentru distribuirea mandatelor, numărul de voturi se împarte la numărul de mandate rămase după scăderea mandatelor obţinute de candidaţii independenţi, obţinându-se astfel coeficientul electoral. Numărul de voturi valabil exprimate obţinute de fiecare partid sau bloc electoral care a trecut pragul de reprezentare se împarte la coeficientul electoral, rezultând astfel numărul mandatelor de deputat ce revine fiecărui concurent electoral.

Mandatele rămase neatribuite se repartizează succesiv, câte unul fiecărui partid în ordine descrescătoare, începând cu formaţiunea care a obţinut cele mai multe voturi.

Citeşte şi: ANALIZĂ: Cetăţenii din Republica Moldova, chemaţi la urne duminică pentru a-şi alege noul Parlament

Citeşte şi: CRONOLOGIE: Cinci ani de schimbări majore pe scena politică din Republica Moldova

În prezent, Parlamentul Republicii Moldova are patru grupuri parlamentare şi zece deputaţi neafiliaţi, după cum urmează: grupul parlamentar PCRM - 34 de deputaţi, grupul PLDM - 31 de deputaţi, grupul PDM -15 deputaţi şi grupul Partidului Liberal Reformator - 11 deputaţi.

POSIBILE COALIŢII

Opinia publică din R.Moldova este împărţită între apropierea de Uniunea Europeană şi participarea la Uniunea Vamală. O majoritate solidă continuă să susţină relaţii foarte bune cu Rusia, în pofida semnării Acordului de Asociere cu UE, atât dintr-o teamă faţă de Rusia, cât mai ales din motive economice, consideră analiştii. Un număr mare de moldoveni aleg să meargă să muncească în Rusia, în condiţiile în care R.Moldova supravieţuieşte economic din banii pe care aceştia îi trimit acasă. Această diviziune se va reflecta, cel mai probabil, şi în noul Legislativ.

Sondajele de opinie, realizate înainte de eliminarea din cursa electorală a formaţiunii lui Usatîi, credita cinci sau şase partide cu şanse de a intra în Parlament. Acestea sunt, în ordine, Partidul Comuniştilor (PCRM, condus de Vladimir Voronin), Partidul Liberal-Democrat (PLDM, condus de Vlad Filat), Partidul Democrat (PDM al lui Marian Lupu), Partidul Patria (PP, al lui Renato Usatîi), Partidul Liberal (PL, condus de Mihai Ghimpu) şi posibil Partidul Socialiştilor (PSRM al lui Igor Dodon).

O coaliţie pro-estică este foarte greu de imaginat. Liderul PCRM a declarat în mai multe rânduri că nu va face coaliţie cu "trădătorul" Igor Dodon, iar fără Partidul Patria, aceasta nu are şanse de a obţine majoritatea.

Sociologii nu au estimat încă impactul eliminării din cursă a Partidului Patria, care era creditat cu 8-9 la sută din intenţiile de vot (a patra forţă politică din R.Moldova după PCRM, PLDM şi PDM), dar cel mai probabil voturile vor merge către formaţiunea lui Igor Dodon, Partidul Socialiştilor din R.Moldova (PSRM).

O coaliţie PCRM-PDM este foarte puţin probabilă, de asemenea, deoarece PDM vrea să se transforme într-un partid mult mai mare şi mai influent, iar bazinul electoral preponderent al acestuia este cel al PCRM. Aproximativ din aceleaşi considerente ar fi imposibilă şi o coaliţie PCRM-PLDM sau PCRM-PLDM-PDM. În ultimele cazuri ar avea de suferit şi ideea europeană, pentru că PCRM nu permite o apropiere prea mare de UE.

Rămân mult mai probabile configuraţiile deja cunoscute: PLDM-PDM-PL, plus alte partide proeuropene care ar putea accede în Parlament. Potrivit ultimelor sondaje însă, şi acest scenariu conţine multe variabile.

Prin urmare, nici tabăra proeuropeană, nici comuniştii nu ar obţine o majoritate confortabilă care să-i permită formarea unui Guvern, motiv pentru care unii analişti anticipează constituirea unei mari coaliţii. Ideea coalizării a fost însă negată cu fermitate atât de comunişti, care au spus că nu vor intra în nici un fel de coaliţie cu partidele puterii, cât şi de liberal-democraţi şi democraţi, care au spus că nu-şi imaginează o coaliţie cu cei ce contestă importanţa Acordului de Asociere cu UE.

Elementul surpriză nu poate fi însă exclus, mai ales după eliminarea din cursa electorală a partidului lui Usatîi.