Treizeci şi şase de deţinuţi islamişti au murit asfixiaţi cu gaze lacrimogene în Egipt

Generalul Abdel Fattah al-Sissi, şeful atotputernicei armate, a jurat că Egiptul nu va da niciun pas înapoi în faţa "violenţei" islamiştilor, promiţându-le o ripostă "dintre cele mai energice", în faţa a sute de ofiţeri ai armatei şi poliţiei şi a revoltei declanşate în ţările occidentale, unde unii vorbesc despre un "masacru".

Totuşi, în ceea ce pare un gest de calmare a tensiunilor, Guvernul a interzis "comitetele populare", aceste miliţii de tineri înarmaţi care îi atacau la Cairo pe toţi cei pe care îi credeau islamişti - bărbaţi cu barbă sau femei cu văl integral -, precum şi jurnaliştii străini, pe care îi acuză că apără tabăra lui Morsi. După ce i-a lăsat să acţioneze mai multe zile, Guvernul i-a acuzat duminică de faptul că desfăşoară activităţi "ilegale".

Mobilizarea susţinătorilor lui Morsi părea că bate pasul pe loc duminică, manifestanţii temându-se fără îndoială de numărul mare de morţi din rândurile lor, decimate de cinci zile. Ei au anunţat nouă manifestaţii la Cairo, dar le-a anulat aproape pe toate "din motive de securitate".

În cursul după-amiezii, 36 de deţinuţi, toţi din rândul Fraţilor Musulmani, confreria din care provine Morsi, au murit asfixiaţi de grenadele cu gaze lacrimogene lansate în camionul care îi transporta către o închisoare din apropiere de Cairo, deoarece au răpit un ofiţer de poliţie şi au încercat să evadeze, a afirmat Ministerul de Interne. Coloana transporta peste 600 de deţinuţi islamişti. Alianţa împotriva loviturii de stat, care organizează manifestaţii, a denunţat un "asasinat" şi a vorbit despre 52 de deţinuţi morţi.

Peste 1.000 de manifestanţi şi oficiali ai Fraţilor Musulmani au fost arestaţi în decurs de cinci zile, potrivit Guvernului.

Ţara este în continuare în stare de urgenţă şi cu restricţii de circulaţie pe timpul nopţii. Armata blochează cu tancurile marile axe rutiere ale capitalei, în timp ce Ministerul Bunurilor Religioase a anunţat că moscheile vor fi închise în afara orelor de rugăciune, în încercarea de a evita reuniunile.

Susţinătorii lui Morsi au făcut apel, sâmbătă, la o săptămână de manifestaţii, dar nu au reuşit să se mobilizeze de atunci, doar câteva grupuri de demonstranţi sfidând restricţiile de circulaţie.

După ce armata l-a destituit şi arestat pe preşedintele Morsi la 3 iulie, Egiptul este însângerat de scene de război inedite şi este divizat în două tabere care par de acum ireconciliabile: pe de o parte Fraţii Musulmani, iar pe de altă parte susţinătorii soluţiei armatei.

Violenţele au atins un nivel nemaiîntâlnit în ţară, unde forţele de ordine au autorizaţia de a deschide focul asupra manifestanţilor violenţi: miercuri, ziua cea mai sângeroasă din istoria recentă a Egiptului, aproximativ 600 de persoane au murit, în special prin dispersarea a două tabere ale susţinătorilor lui Morsi la Cairo. După două zile, în cadrul unei "vineri a furiei", au fost ucise 173 de persoane, majoritatea manifestanţi. În total, 70 de poliţişti au murit în cinci zile de violenţe.

Puterea repetă că "luptă împotriva terorismului" Fraţilor Musulmani, confreria care a câştigat alegerile legislative de la începutul lui 2012, la un an de la revolta populară ce a provocat înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak.

Demonstraţia de forţă a continuat în ultimele zile în pofida condamnărilor internaţionale, iar Uniunea Europeană a avertizat că este pregătită să îşi "reexamineze" relaţiile cu Egiptul dacă violenţele nu încetează.

În timp ce televiziunile publice şi private afişează permanent logo-ul "Egiptul luptă împotriva terorismului" în engleză, pentru comunitatea internaţioală, şi presa denunţă la unison un "complot terorist" al Fraţilor Musulmani, Guvernul continuă să asigure că membrii confreriei vor putea participa la procesul de tranziţie ce prevede alegeri la începutul lui 2014, cu excepţia celor care au "sânge pe mâini".

Principalii lideri ai Fraţilor Musulmani, între care Ghidul suprem fugar Mohamed Badie, vor fi judecaţi începând din 25 august pentru "incitare la crimă".

Londra şi ONU au denunţat o "o folosire excesivă a forţei", în timp ce Berlinul a făcut apel la "dialog" pentru a evita "războiul civil", cancelarul german apreciind că o oprire a livrării de arme ar fi un mijloc de presiune adecvat.

Senatori americani, între care influentul republican John McCain, au cerut Statelor Unite să suspende asistenţa militară substanţială - 1,3 miliarde de dolari pe an - acordată Egiptului, după "masacru".

În schimb, Autoritatea Palestiniană, Iordania, Irakul şi mai ales Arabia Saudită au afirmat că susţin puterea egipteană.

Qatarul, principalul susţinător al Fraţilor Musulmani, a declrat că ajută Egiptul şi nu confreria , afirmând că vrea să corecteze "concepţiile eronate".

După un an de preşedinţie, Morsi a fost acuzat de criticii săi şi de milioane de manifestanţi că a acaparat puterea în favoarea islamiştilor radicali şi a ruinat o economie deja în criză.