UE avertizează că odată cu apropierea iernii se profilează o "catastrofă" a refugiaţilor. Tusk: Viitorul Europei depinde de modul în care abordează Germania criza refugiaţilor

Peste 770.000 de persoane au sosit anul acesta în UE pe mare, punând în dificultate autorităţile frontaliere şi centrele de primire. Multe dintre ele au străbătut pe jos Balcanii, în căutarea unui refugiu sau unui loc de muncă în ţări ca Germania sau Suedia.

Cele 28 de state membre UE s-au angajat să furnizeze experţi şi fonduri pentru a ajuta la gestionarea acestei urgenţe şi să împartă refugiaţi între ele.

Însă resursele promise sunt mobilizate dureros de greu.

"Uniunea Europeană trebuie să facă totul pentru a evita o catastrofă odată cu apropierea iernii", a declarat ministrul luxemburghez de Externe Jean Asselborn la finalul ultimeia dintr-o lungă serie de reuniuni la nivel înalt pe tema acestei provocări. "Nu putem lăsa oamenii să moară de frig în Balcani", a subliniat el.

Agenţia europeană pentru protecţia frontierelor externe Frontex a solicitat, în cadrul unor eforturi de a gestiona afluxul, 775 de ofiţeri suplimentari, însă statele membre au oferit până în prezent doar jumătate. Slovenia a cerut să fie ajutată cu încă 400 de ofiţeri de poliţie. După aproape trei săptămâni, a primit promisiuni pentru mai puţin de jumătate.

Un plan vizează o redistribuire a 160.000 de refugiaţi din Grecia şi Italia, însă abia 100 de persoane au fost mutate până în prezent.

"Trebuie să trecem de la zeci la mii", a îndemnat comisarul european pentru Migraţie Dmitris Avramopoulos după reuniunea de la Bruxelles.

Asselborn a anunţat că miniştrii au discutat despre înfiinţarea unor "centre de triere" în Balcani, în care refugiaţii să fie înregistraţi şi să li se ofere informaţii în drumul către nord. Însă ei sunt nevoiţi să accepte să fie amprentaţi, ceea ce unii refuză.

Ministrul francez de Interne Bernard Cazeneuve a declarat că ţara sa s-a angajat să primească 30.000 de refugiaţi "în săptămânile şi lunile următoare".

El i-a îndemnat pe partenerii UE ai Franţei să-şi respecte angajamentele şi să aplice reglementările în vigoare cu privire la repatrierea persoanelor care nu se califică pentru azil.

"Solidaritatea nu poate funcţiona dacă nu suntem suficient de hotărâţi să implementăm măsurile pe care le-am convenit deja", a avertizat Cazeneuve.

Tusk: Viitorul Europei depinde de modul în care abordează Germania criza refugiaţilor

Viitorul Europei depinde în mare măsură de modul în care Germania abordează criza migraţiei şi de felul în care celelalte state dau dovadă de mai multă solidaritate în înfruntarea comună a acestei provocări istorice, a declarat luni preşedintele UE Donald Tusk, relatează Reuters în pagina online.

Europa se confruntă cu cea mai dură criză a refugiaţilor de la al Doilea Război Mondial, iar Germania aşteaptă până la sfârşitul anului ca aproximativ un milion de persoane să ajungă pe teritoriul său.

Tusk a subliniat în mai multe rânduri urgenţa consolidării frontierelor Uniunii Europene (UE), iar cancelarul german Angela Merkel a îndemnat statele membre să dea dovadă de solidaritate şi să împartă povara.

Iniţial Merkel a fost lăudată - atât acasă, cât şi în străinătate - pentru abordarea călduroasă a refugiaţilor, dintre care mulţi provin din zone de conflict din Orientul Mijlociu. Însă pe măsură ce afluxul a continuat, iar capacităţile Germaniei s-au apropiat de limită, cancelarul a început să fie tot mai criticat.

Într-un discurs rostit în acest oraş cu ocazia marcării a 26 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Tusk a dat Germania şi pe Merkel personal ca exemple ale celor mai bune valori europene.

"Cei care cred că Germania este prea deschisă, prea tolerantă, prea liberală uită să-şi facă temele de acasă despre tragica noastră istorie", a declarat fostul premier polonez.

"Vreţi o Germanie deschisă, tolerantă, plină de compasiune, care simpatizează cu cei slabi şi săraci - cu alte cuvinte Germania Angelei Merkel - sau (vreţi) o Germanie închisă, rece şi nemiloasă? Există un singur răspuns", a continuat el.

De aceea, celelalte state europene este necesar să dea dovadă, acum, de solidaritate cu Germania, "în aceste vremuri dificile, de încercare", a îndemnat el.

Preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker i-a acuzat pe liderii naţionali că subminează eforturile de gestionare a crizei prin faptul că nu-şi onorează angajamentele în bani şi resurse.

Mesaj moral

Germania, pe de altă parte, este necesat să-şi dea seama că este responsabilă nu doar pentru "mesajul ei moral", ci, în măsură şi mai mare, de întreaga comunitate politică a europenilor, a adăugat Tusk.

El a îndemnat Germania să dea dovadă de un leadership puternic, să ajute la securizarea frontierelor externe ale UE şi să protejeze Europa de ascensiunea populismului.

"Într-adevăr, dacă Europa va supravieţui ca un continent al libertăţii, statului de drept, respectării individului şi securităţii locuitorilor ei va depinde în mare măsură de germani", a subliniat preşedintele UE.

Tusk a îndemnat la o "modificare" a actualei politici europene în domeniu migrării, avertizând că zona Schengen de liberă circulaţie este ameninţată dacă frontierele sale externe nu sunt consolidate.

"În faţa amplorii fără precedent a valului de migranţi către Europa, trebuie să spunem simplu: Europa nu este capabilă să accepte toţi oamenii care vor să vină pe continentul nostru", a pledat Tusk.

"Haideţi să nu ne minţim singuri. Căderea Zidului Berlinului nu a abolit nevoia frontierelor ca atare", a subliniat preşedintele UE.

Deoarece Germania nu este stat de frontieră, responsabilitatea le revine în primul rând celorlalte ţări, a insistat Tusk. "Dar, chiar şi aşa, toată lumea se va uita la voi, vor căuta semnale de la Berlin", a adăugat el.

Merkel a fost criticată pentru că a încurajat în mod involuntar tot mai mulţi refugiaţi să vină în Germania, declarând în mod public că nu există o limită în privinţa numărului celor pe care-i va accepta.

Liderii europeni poartă miercuri negocieri cu lideri africani pe tema controlului migraţiei, iar Tusk a convocat joi un miting informal pe tema refugiaţilor al şefilor de stat şi de guvern ai statelor membre UE.