Un fost lagăr de internare pentru romi, declarat monument istoric în Franţa

Potrivit deciziei de înscriere, semnată cu data de 8 iulie, acest "loc de aducere aminte" adăpostea "cel mai mare lagăr de internare pentru ţigani din Franţa" şi reprezintă "singurul lagăr din care au mai rămas încă resturi de construcţii".

În clasificarea de monument istoric au fost incluse închisoarea, cantina, şcoala, infirmeria, băile colective şi camerele de locuit din lagărul de peste cinci hectare, unde 2.500-3.000 de bărbaţi, femei şi copii au fost deţinuţi în perioada noiembrie 1941-ianuarie 1945 şi din care nu au mai rămas în prezent decât ruinele zidurilor.

"Este o veste formidabilă, centrul fiind în prezent protejat şi salvat", a declarat Jacques Sigot, scriitor şi istoric local, care a cercetat istoria lagărului, la începutul anilor '80.

În cartea sa "Sârmele ghimpate uitate ale istoriei", acest fost învăţător a fost primul care a dezvăluit existenţa lagărului de internare gestionat de administraţia franceză, a cărui istorie rămăsese ascunsă până atunci.

Cercetările sale au fost folosite de realizatorul Tony Gatlif pentru turnarea filmului său "Korkoro (Libertate)", apărut în primăvară şi având ca subiect reprimarea ţiganilor în timpul regimului de colaborare a Franţei cu ocupantul nazist (1940-1944).

Ţiganii, ca şi evreii, au fost vizaţi de persecuţii sistematice în teritoriile aflate sub controlul Germaniei naziste şi mai multe sute de mii dintre ei au murit, potrivit istoricilor.