Un laureat al Nobelului pentru Medicină critică "scenariile catastrofice" privind virusurile gripale

Potrivit acestui biolog australian specialist în imunologie, un nou virus cu grad ridicat de mortalitate şi foarte contagios ar putea să apară dar fără să aibă consecinţele "gripei spaniole" din 1918.

"Un număr mare de morţi (în 1918) a fost provocat de infecţiile bacteriene secundare şi, firesc, dispunem în prezent de antibiotice pentru a trata aceste infecţii bacteriene secundare", a declarat el în faţa studenţilor de la Universitatea Otago, din Wellington.

"Când se vorbeşte de pandemii, se evocă întotdeauna aceste scenarii catastrofice, au succes la televizor, şi se scriu numeroase cărţi despre aceste infecţii teribile care ne vor ucide", a ironizat el.

"Dar eu cred că vom ieşi mai bine din aceasta decât din majoritatea pandemiilor" produse în trecut, a continuat el.

Gripa din 1918, de tip H1N1, a provocat moartea a aproximativ 50 de milioane de persoane până în 1920.

În 2003, a fost nevoie de trei luni pentru a analiza tulpina ce a stat la originea epidemiei de SRAS (Sindromul Respirator Acut Sever), care a provocat moartea a peste 800 de persoane în China, declanşând o alertă sanitară la scară mondială.

În prezent, ar fi suficiente câteva zile, potrivit lui.

"Suntem extrem de buni în diagnosticul viral, viteză de detectare şi astfel de lucruri, mult mai buni decât în trecut, prin urmare nu cred că o pandemie ne-ar putea decima", a reiterat el.

În 2009, o epidemie mondială de H1N1 a provocat moartea a cel puţin 18.500 de persoane între aprilie 2009 şi august 2010, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), o rată a mortalităţii slabă pentru un astfel de virus, a subliniat Doherty.

Un alt virus, H7N9, a contaminat 100 de persoane în China începând din martie, provocând moartea a 35 de persoane, iar un coronavirus înrudit cu SRAS, depistat pentru prima dată în Orientul Mijlociu, a contaminat aproximativ 40 de persoane, dintre care 20 au decedat.