Un nou partid, prorus, a apărut pe scena politică poloneză

Liderul Zmiana, Mateusz Piskorski, neagă că există o agresiune rusă împotriva Ucrainei, susţine separatiştii proruşi, spune că referendumul de secesiune a Crimeei (considerat ilegal de UE şi ONU) este corect şi critică politicile "confruntative" şi "antiruse" ale Guvernului polonez.

"Sprijinul Rusiei pentru separatiştii ucraineni este o reacţie naturală la o situaţie în care compatrioţii lor sunt ameninţaţi de naţionalişti ucraineni", a declarat el pentru EUObserver.

Într-o ţară în care Guvernul condamnă puternic politicile lui Putin şi forţează o linie puternică a UE împotriva Rusiei, apariţia unui astfel de partid ar putea fi o surpriză, dar ea nu este, afirmă experţii. "Societatea poloneză nu este monolitică atunci când este vorba despre susţinerea politicii externe a Guvernului faţă de Ucraina", a declarat analistul politic Rafal Chwedoruk. "Atitudinea faţă de Rusia variază, de asemenea", a adăugat el.

În opinia unora, apariţia partidului este în mod clar un semn că propaganda lui Putin îşi face drum către peisajul politic şi media polonez. Recenta apariţie a postului de radio şi site-ului de ştiri Sputnik, care admit că răspândesc "punctul de vedere al Rusiei" şi site-uri de Internet precum Vilnus şi Republica Poporului din Liov, care le cere polonezilor să ia înapoi teritoriile "lor" din Lituania şi Ucraina, sunt exemple în sprijinul acestei teorii.

"Trebuie să fim vigilenţi în legătură cu cine finanţează astfel de partide şi acţiuni şi în beneficiul cui lucrează ele", a declarat ministrul de Externe Gregorz Schetyna în februarie.

Zmiana a fost analizat de Consiliul Naţional de Securitate, dar pentru moment nu au fost găsite legături directe cu entităţi ruseşti.

"Afirmaţia că partidul Zmiana este condus de unii agenţi de la Kremlin face parte din lupta politică", a declarat Chwedoruk. "În opinia mea, sunt persoane în Polonia care au vederi pozitive faţă de Rusia şi Putin, iar Zmiana răspunde acestor orientări politice", afirmă el.

Analiza recentelor sondaje de opinie sugerează că există un potenţial sprijin pentru partid.

Din cauza evenimentelor istorice - ca masacrul de la Volînia - există un sentiment antiucrainean puternic în rândul societăţii poloneze. Un sondaj din martie arată că peste o treime dintre polonezi cred că ţara lor nu ar trebui să sprijine Ucraina în criza actuală.

"Potrivit estimărilor noastre, Zmiana poate strânge chiar 12 la sută din voturi la următoarele alegeri", a precizat Piskorski. Analiştii politici cred însă că aceste estimări sunt exagerate.

"Cel mai important lucru pentru polonezi, atunci când vine vorba despre comportamentul la vot este carisma politică a liderului. Iar Piskorski nu are. Acesta este doar un alt exemplu de politician discreditat care încearcă să îşi facă revenirea", a declarat analistul politic Wojciech Jablonski.

Piskorski a fost implicat anterior în partidul populist agrar Samoobrona. În prezent, Zmiana încearcă să atragă un electorat smilar, sperând să seducă fermierii polonezi care au suferit din cauza contrasancţiunilor decise de Rusia, ce includ interzicerea majorităţii exporturilor alimentare europene.

Zmiana intenţionează să se opună "interferenţei americane" pe continentul european şi aşa numitei "opţiuni atlantice" pentru economie şi securitate internaţională.

"Astfel de atitudini antiamericane nu sunt încă puternice în Polonia. Oamenii nu înţeleg conceptul de neocolonialism şi nu văd nimic fascist în legătură cu Uniunea Europeană şi Germania", afirmă Jablonski. Cu toate acestea, sprijinul polonez faţă de NATO nu a fost niciodată mai puternic - 80 la sută dintre polonezi sprijină aderarea la Alianţa Nord-Atlantică.

Jablonski şi Chwedoruk cred că probabilitatea ca Zmiana să intre în Parlamentul polonez în urma alegerilor din octombrie este mică, pragul fiind de 5 la sută. Dar Zmiana nu este singura voce prorusă de pe scena politică a ţării. Jan Tomaszewski, un parlamentar nou ales al Platformei Civice, partidul de centru-dreapta al premierului, a declarat recent că nu există o implicare rusă în estul Ucrainei şi că tot conflictul este din "vina preşedintelui (ucrainean Petro) Poroşenko" pentru că vrea să "ducă Europa către cel de-al Treilea Război Mondial".

O atitudine mai pragmatică faţă de Rusia începe să apară chiar în cadrul Partidului Polonez Ţărănesc, partenerul de coaliţie al Platformei Civice, al cărui lider, Janusz Piechocinski, se opune sancţiunilor UE.

Magdalena Ogorek, candidat la preşedinţie din partea fostului partid comunist SLD, susţine de asemenea ideea unei reînceperi a dialogului între Polonia şi Rusia.