Un profesor universitar este dispus să găzduiască o familie de sirieni din Austria. Totodată, acesta critică politica externă a României pentru eşecul Schengen

Prorectorul Universităţii ”Ştefan cel Mare” Suceava, profesorul universitar doctor Mihai Dimian, este dispus că găzduiască o familie din Siria care a ajuns pe teritoriul Austriei. Domnul Dimian susţine că, în acest sens, i-a trimis o scrisoare ambasadoarei Austriei la Bucureşti, Adelheid Folie. Conform unei postări a lui Mihai Dimian, acesta şi-a exprimat îngrijorarea ”pentru criza refugiaţilor cu care se confruntă ţara parteneră şi îmi ofer minorul suport pentru a găzdui o familie siriană cu copii minori dintre cele despre care Cancelarul Austriei afirmă că are dovezi indubitabile că a ajuns pe teritoriul Austriei trecând prin România. Totodată, atrag atenţia că securizarea frontierelor Uniunii Europene (chiar dacă nu  fac parte din aria Schengen) nu poate rămâne în singura reponsabilitate a ţărilor de frontieră, în special în astfel de perioade dificile cu război şi presiuni migratorii ridicate la graniţă. Putem face faţă acestor provocări dificile doar împreună, ca parteneri în Uniunea Europeană”.

 

Mihai Dimian vorbeşte în mesajul său şi despre responsabilitatea politicii extrene româneşti în problema Schengen, solicitând ca numirile în acest dimplomaţie să se facă numai funcţie de profesionalism: ”Avem şi o dovadă clară cu privire la calitatea slabă a politicii externe a României şi aceasta ar trebui să conducă la schimbări majore, în care profesionalismul personalului diplomatic să primeze numirilor politice sau de alcov”. 

 

Totodată profesorul universitar susţine că amânarea aderării României în Schengen reprezintă un bun prilej pentru a solicita fonduri europene pentru ”creşterea gradului de securizare a frontierelor ţării. Aflându-mă într-un judeţ de frontieră, mi-e greu să afirm că frontierele ţării noastre sunt securizate. Există în zonă, cel puţin, un trafic ilegal consistent de ţigări, în condiţiile în care miza este doar accesul la ţara noastră şi nu accesul la întreaga piaţă a Uniunii Europeană. Tehnologiile de monitorizare a frontierelor bazate preponderent pe investiţiile din perioada 2005 - 2010, prin contractul cu EADS, sunt deja învechite. Este nevoie de un efort comun la nivelul UE pentru investiţii în tehnologii moderne de monitorizare a frontierelor UE şi de susţinere pentru suplimentarea personalului la poliţia de frontieră. Rămâne problema corupţiei de frontieră sau a tentaţiilor (ce vor deveni tot mai mari în momentul aderării României la Spaţiul Schengen) ce pot fi combătute prin implicarea unor echipe multi-naţionale la frontierele UE (în special din ţări care nu au frontieră UE) şi o activitate mai intensă a structurilor anti-corupţie”.