Un român de etnie romă declară că va rămâne în Franţa "până la moarte"

"Voi rămâne în Franţa până la moarte, nu are nici un rost să mă întorc" în România, a spus Iancu Petru. În vârstă de 28 de ani, tânărul este pe punctul de a reuşi să se integreze în Franţa, dar el priveşte cu îngrijorare ameninţările cu expulzarea care apasă asupra apropiaţilor săi, ca şi asupra altor mii de romi.

Veniţi în principal din România şi din Bulgaria, ei sunt vizaţi de măsuri de securitate decretate în cursul verii de Nicolas Sarkozy, după un incident în care au fost implicaţi ţigani francezi. Un prim grup de 93 de romi expulzaţi părăseau Franţa joi.

Iancu Petru, venit din România în căutarea unui trai mai bun în Europa Occidentală, nu se află în această situaţie. El trăieşte într-un "sat" constituit din câteva locuinţe prefabricate, la Aubervilliers, la periferia de nord a Parisului.

În cinci ani, el a învăţat franceza, iar copiii săi de nouă şi 11 ani merg la şcoală. Familia a părăsit caravana şi speră să se mute în curând într-un apartament.

Fierar, ca mulţi alţi romi, la sosirea sa în Franţa, el se ocupă în prezent cu montarea de ferestre.

Acest român instalat într-un "sat de integrare" este văzut ca un privilegiat printre cei aproximativ 15.000 de romi care trăiesc în Franţa.

"Părinţii mei trăiesc într-o tabără din apropiere şi ar putea fi expulzaţi în orice moment. Sunt trişti, dar nu pot face nimic. Nu vorbesc franceza şi este greu să găsească de lucru în Franţa în acest moment", subliniază el.

Tabere de romi au fost desfiinţate în comuna vecină Montreuil, într-o altă zonă mai la sud de Paris şi, joi dimineaţă, în apropiere de Grenoble. În decurs de trei săptămâni, aproximativ 50 de tabere au fost evacuate de poliţie.

Neda Alin, în vârstă de 33 de ani, tocmai a fost evacuat dintr-o tabără unde trăia cu familia sa, sub podul de pe o autostradă din regiunea pariziană. Refugiat într-un gimnaziu din Choisy-le-Roi, la sud de Paris, el s-a declarat "stresat". "Ne e teamă ca poliţia să nu ne ia şi să ne ducă înapoi cu avionul", spune el.

Fierari, muzicieni de stradă, vânzători de flori sau de ziare, romii se confruntă cu o integrare dificilă în Franţa.

"Angajatorilor le e teamă deseori de romi, pentru că au dinţi de aur şi pentru că seamănă cu nişte ţigani", explică Nabil Bendami, care administrează satul de locuinţe din prefabricate din Aubervilliers, criticând totodată aceste stereotipuri.

Potrivit acestuia, mulţi bărbaţi şi femei de etnie romă sunt serioşi la locul de muncă şi au un temperament mai degrabă individualist, destul de diferit de imaginea marilor triburi ale nomazilor.

"Ca atunci când bunicii mei au sosit din Algeria în anii '70, oamenii cred că aceste comunităţi sunt solidare, dar este o solidaritate apărută din cauză că nu au de ales", explică el.

Treisprezece familii trăiesc în acest "sat" din Aubervilliers creat în încercarea de a îmbunătăţi integrarea romilor. Ele plătesc pentru cazare în funcţie de posibilităţi.

"Nu mai există tabere improvizate de romi la Aubervilliers, după lansarea acestui proiect", subliniază primarul din oraş, Jacques Salvator, un socialist. "Nimeni nu s-a exprimat încă deschis împotriva programului", al cărui cost este de aproximativ 300.000 de euro pe an, adaugă el.