Uniunea Europeană încearcă din răsputeri să confişte activele ruseşti. Sunt 300 de miliarde de dolari în joc

Recompensa potenţială a confiscării ar consta în aproape 300 de miliarde de dolari de active îngheţate ale băncii centrale ruseşti, precum şi în activele şi veniturile persoanelor şi entităţilor aflate pe lista de sancţiuni a UE. Ideea a fost lansată încă din luna mai şi este susţinută de Kiev, precum şi de Polonia, ţările baltice şi Slovacia. În octombrie, liderii UE au însărcinat Comisia să analizeze opţiunile legale pentru a confisca activele ruseşti îngheţate în prezent în temeiul sancţiunilor.

Dar problema este că, în prezent, nu există niciun mecanism legal pentru a confisca activele ruseşti, după cum a subliniat secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, în luna mai. Acesta ar trebui să fie creat.

"Ar putea exista o cale pentru UE de a confisca în mod valabil activele îngheţate în conformitate cu dreptul internaţional, dar este probabil o cale îngustă, lungă şi netestată", a declarat Jan Dunin-Wasowicz, avocat la Hughes Hubbard & Reed, pentru POLITICO.

Acest lucru nu descurajează Comisia să analizeze această problemă.

În ceea ce priveşte bunurile private aparţinând persoanelor sau entităţilor sancţionate, Bruxelles-ul pregăteşte propuneri pentru a transforma evitarea sancţiunilor într-o infracţiune la nivelul UE, un pas care ar facilita confiscarea acestora - dar numai în cazul unei condamnări penale. Chiar şi în acest caz, UE ar trebui să argumenteze fiecare caz în instanţă, fiind probabil nevoită să pledeze timp de ani de zile.

Aceasta deoarece multe dintre aceste active ar fi considerate investiţii străine, care se bucură de protecţie împotriva exproprierii fără despăgubiri şi de dreptul la un tratament corect şi echitabil în temeiul tratatelor internaţionale încheiate de Rusia cu numeroase ţări din UE.

Autoritatea care confiscă ar trebui, de asemenea, să stabilească o legătură clară între proprietarul proprietăţii şi conflictul din Ucraina.

"Pentru a asigura proporţionalitatea, ar trebui să se analizeze cine sunt proprietarii, ce au făcut, etc.", a declarat Stephan Schill, profesor de drept internaţional şi economic şi guvernanţă la Universitatea din Amsterdam.

În ceea ce priveşte rezervele valutare îngheţate ale băncii centrale, executivul UE scrie în document că "acestea sunt în general considerate a fi acoperite de imunitate", cu o notă de subsol care indică o convenţie a ONU privind imunităţile jurisdicţionale ale statelor străine şi ale proprietăţii lor, care nu este însă încă în vigoare.

"Din perspectiva dreptului internaţional, este destul de clar că, fără acordul Rusiei, nu poţi folosi activele băncii centrale ruseşti", a spus Schill.