Vladimir Putin efectuează o vizită în Serbia pentru a ancora influenţa Rusiei în centrul Europei

Confruntat cu o răcire a relaţiilor cu UE, pe fondul conflictului în Ucraina, preşedintele rus, care va participa la ceremoniile marcând a 70-a aniversare de la eliberarea Belgradului, poate conta pe o primire călduroasă în Serbia, care refuză să se alinieze sancţiunilor impuse Moscovei de Bruxelles.

"Când am decis să negociem cu Uniunea Europeană, nu am discutat despre sancţiuni împotriva Rusiei", a subliniat preşedintele sârb Tomislav Nikolici, într-un interviu acordat presei la sfârşitul săptămânii. "Rusia are numeroşi aliaţi în lume, dar în Europa cei dispuşi să i se alăture lui Putin sunt puţini. În schimb, în Serbia majoritatea cetăţenilor menţin o opinie pozitivă despre preşedintele rus", a apreciat, la rândul său, istoricul sârb Cedomir Antici.

De la declanşarea crizei din Ucraina, în noiembrie 2013, diplomaţia sârbă întreţine un echilibru fragil între respectarea obligaţiilor faţă de UE - cu care a început negocieri de aderare în ianuarie - şi menţinerea bunelor relaţii cu Moscova, care a susţinut Belgradul în numeroase dosare internaţionale sensibile, între care cel al independenţei Kosovo, nerecunoscută de Rusia.

În acest context, pentru Moscova este important ca apropierea Serbiei de UE să nu prejudicieze parteneriatul cu Belgradul şi interesele ruseşti în regiune. "Scopul principal al vizitei în Serbia este susţinerea legăturilor existente. Energia va fi un subiect foarte important" pe agenda discuţiilor, a declarat Feodor Lukianov, redactor şef al revistei "Rusia în politica globală".

De altfel, Serbia este una dintre ţările prin care ar urma să treacă gazoductul South Stream, proiect al Gazprom evaluat la 16 miliarde de euro, care, de la sfârşitul anului 2015, ar urma să transporte gaze ruseşti spre Europa, ocolind Ucraina.

În această privinţă, Comisia Europeană, care consideră că legislaţia europeană pentru pieţele publice nu a fost respectată, în special în ceea ce priveşte accesul ţărilor terţe, a obţinut din partea Bulgariei promisiunea să întrerupă lucrările la gazoduct, în timp ce Serbia a afirmat categoric că lucrările continuă pe teritoriul său. De altfel, Gazprom este proprietarul majoritar al companiei petroliere sârbe Nis, cu 51 % din acţiuni.

În plus, Belgradul şi Moscova au înfiinţat la aeroportul din Nis, în sudul Serbiei, un Centru regional pentru situaţii de urgenţă, unde staţionează avioane ruseşti gata să intervină în regiune, la cererea altor ţări. Pe de altă parte, Moscova şi Belgradul au semnat în ianuarie 2013 un acord de credit în valoare de 800 de milioane de dolari destinaţi reconstruirii infrastructurii feroviare sârbe. Ulterior, în aprilie, Moscova a acordat aliatului sârb un alt împrumut în valoare de 500 de milioane de dolari, pentru a ajuta Belgradul să depăşească problemele apărute în urma deficitului bugetar.

- Belgradul se pregăteşte pentru paradă militară

Pe de altă parte, vizita preşedintelui rus în Serbia reprezintă pentru Belgrad ocazia de a transmite mesaje politice Occidentului, consideră analistul politic Miodrag Radojevici. În timp ce Serbia se pregăteşte să preia preşedinţia OSCE, în 2015, Belgradul "ar putea încerca să se afirme ca un loc potrivit pentru întrevederi între reprezentanţi ai Rusiei şi ai Occidentului pe teme precum Ucraina, care nu privesc în mod special Serbia", a declarat el.

În afară de întrevederile cu oficialii sârbi, preşedintele Vladimir Putin va asista la o amplă paradă militară, prima organizată în capitala sârbă după 1985, care va marca 70 de ani de la eliberarea Belgradului de sub ocupaţia nazistă. Cu acest prilej, preşedintele rus va susţine un discurs în faţa participanţilor la eveniment.

Peste 3.000 de militari sârbi, precum şi unităţi de blindate şi aviaţie, vor participa la această paradă, urmând să li se alăture alţi invitaţi din Rusia, printre care grupul de acrobaţie aeriană Strizhi, al aviaţiei militare ruse.