Raport al Comisiei Europene: România înregistrează progrese în sistemul judiciar, există preocupări privind legislaţia

România a înregistrat progrese în aplicarea reformelor recomandate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), dar sunt necesare rezultate în combaterea corupţiei şi există preocupări privind predictibilitatea legislaţiei, arată raportul Comisiei Europene privind Situaţia Statului de Drept.

"Începând de la aderarea la Uniunea Europeană în anul 2007, reformele efectuate în România în domeniile justiţiei şi combaterii corupţiei au fost urmărite de Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), un cadru important pentru progrese în aceste domenii. Mecanismul de Cooperare şi Verificare continuă în paralel cu Mecanismul privind statul de drept, în care România este parte integrală, la fel ca orice alt stat membru UE, până când sunt îndeplinite în mod satisfăcător toate criteriile. Guvernul României propune reforme care au rolul abordării preocupărilor generate de amendamentele la legile justiţiei adoptate în perioada 2017-2019, care au atras critici din cauza impactului negativ asupra independenţei, calităţii şi eficienţei justiţiei. Într-o decizie preliminară din 18 mai 2021, Curtea de Justiţie a UE a examinat o serie de aspecte ale acestor reforme şi a confirmat acele preocupări, mai ales în privinţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Un proiect de lege pentru desfiinţarea acestei Secţii este examinat în Parlament. O procedură legislativă a fost iniţiată pentru modificarea legilor justiţiei. Lipsurile la nivelul resurselor umane au fost accentuate de lipsa de recrutare a noilor magistraţi, cumulată cu retragerea din activitate a unui număr semnificativ de magistraţi. Aceste lipsuri au generat presiuni suplimentare asupra magistraţilor, cu implicaţii asupra calităţii şi eficienţei sistemului judiciar", arată Raportul Comisiei Europene privind Situaţia Statului de Drept în Uniunea Europeană, vizualizat de MEDIAFAX.

"Cadrul instituţional pentru combaterea corupţiei este complet, dar eficienţa sa va necesita o voinţă politică susţinută, în conformitate cu angajamentele Guvernului. Adoptarea Noii Strategii Anticorupţie pentru perioada 2021-2025 este o prioritate-cheie. Eficienţa acţiunilor de investigare şi sancţionare în cazul corupţiei la nivel mediu şi înalt s-a îmbunătăţit, confirmând rezultatele anterioare. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a obţinut rezultate mai bune, deşi amendamentele din perioada 2017-2019 la legile justiţiei continuă să reprezinte un impediment major pentru buna funcţionare. Amendamentele la codurile penale rămân necesare. În lipsa soluţiilor legislative şi politice la decizii ale Curţii Constituţionale, există obstacole mai mari şi incertitudine legislativă în combaterea corupţiei", precizează raportul.

SITUAŢIA PRESEI

"Sunt în vigoare garanţii legale privind libertatea presei şi pluralismul. Cu toate acestea, continuă să existe preocupări referitoare la implementarea şi funcţionarea actualului cadru legislativ, mai ales în privinţa accesului la informaţii. Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) încă nu are resursele suficiente pentru a-şi îndeplini în totalitate atribuţiile, iar activitatea sa a fost afectată de expirarea mandatelor unor membri. Transparenţa privind deţinerea companiilor media continuă să fie incompletă. Presa poate fi expusă presiunilor politice, mai ales atunci când resursele sale depind de publicitatea de stat. Continuă să fie raportate procese pentru calomnie împotriva jurnaliştilor de investigaţie. În contextul pandemiei COVID-19, presa a primit susţinere din fonduri acordate pentru campanii mediatice guvernamentale care au rolul prevenirii răspândirii COVID-19", subliniază raportul.

EXISTĂ PREOCUPĂRI PRIVIND PREDICTIBILITATEA LEGISLATIVĂ

"Continuă să existe preocupări privind stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei, în contextul în care legislaţia este modificată frecvent, iar legile adoptate pot fi contradictorii şi pot să aibă utilitate limitată din punctul de vedere al evaluării impactului. După referendumul din mai 2019, nu au mai fost adoptate Ordonanţe guvernamentale de urgenţă în domeniul justiţiei. În contextul pandemiei COVID-19, este în vigoare o stare de alertă, cu o monitorizare parlamentară sporită. Ca urmare a unei decizii a Curţii de Justiţie a UE din 18 mai 2021 asupra a numeroase aspecte ale legilor justiţiei, Curtea Constituţională a emis o decizie pe 8 iunie 2021, care generează preocupări grave, dat fiind că pune sub semnul întrebării principiul primatului legislaţiei UE", notează raportul Comisiei Europene.

INDEPENDENŢA JUSTIŢIEI

"Percepţia asupra independenţei judiciare este la nivel mediu, îmbunătăţindu-se semnificativ comparativ cu anii precedenţi în rândul publicului general. Nivelul percepţiei independenţei judiciare în rândul publicului general este acum mediu (51%), în creştere de la 37% în 2020. În rândul companiilor, nivelul percepţiei independenţei judiciare este mediu (45%), o scădere cu 8% comparativ cu 2020. În timp ce în cazul publicului general, motivul invocat cel mai frecvent pentru percepţia lipsei de independenţă judiciară rămân interferenţele sau presiunile din partea instituţiilor guvernamentale şi politicienilor, în rândul companiilor, prima sursă de preocupare se referă la interferenţele sau presiunile din sfera economică sau din partea altor grupuri specifice de interese", arată raportul.

Comisia Europeană constată că în România nivelul digitalizării sistemului judiciar este "bun", mai ales că pandemia a condus la creşterea frecvenţei utilizării instrumentelor digitale. Eficienţa procedurilor judiciare în cazuri civile, administrative şi comerciale este considerată "stabilă".

COMBATEREA CORUPŢIEI

Comisia Europeană observă că "percepţia în rândul experţilor şi managerilor de companii este că nivelul corupţiei în sectorul public rămâne ridicat". "Adoptarea unei noi Strategii Naţionale Anticorupţie pentru perioada 2021-2025 este o prioritate a Guvernului. (...) Eficienţa investigării şi sancţionării corupţiei la nivel mediu şi înalt s-a îmbunătăţit. (...) Amendamentele din perioada 2017-2019 la legile justiţiei au reprezentat un impediment major pentru buna funcţionare a DNA, iar situaţia va continua atât timp cât vor fi în vigoare. Problemele generale din sistemul judiciar au fost în mod particular dificile pentru DNA. (...) Amendamentele în curs la legile justiţiei, inclusiv desfiinţarea SIIJ, vor fi paşi importanţi pentru a asigura că buna funcţionare a DNA va fi sustenabilă. Continuarea incertitudinii în privinţa amendamentelor la codul penal şi la codul de procedură penală rămâne o provocare importantă în combaterea corupţiei", insistă Comisia Europeană.