A doua ediţie a unui roman minunat: „În absenţa tatălui” de Stelian Ţurlea

Apărut în urmă cu şapte ani, într-o primă ediţie, romanul a fost comentat elogios la acea vreme de Dan C. Mihăilescu („Calitatea naraţiunii rezidă în simplitatea conturelor, simbolismul moderat al situaţiilor, limpezimea psihologiei infantile şi absenţa oricărei urme de tezism”), Daniel Cristea-Enache („Cu un bun ins¬tinct artistic, Stelian Ţurlea evită să-şi transforme romanul într-o carte moralizatoare, un manifest politic anticomunist, cu miză complet diferită. Naturaleţea cărţii de faţă corespunde unui firesc al vieţii înseşi”), Alex. Ştefănescu („romanele destinate cititorilor cu experienţă sunt de o diversitate caleidoscopică”), Tudor Călin Zarojanu, Antonio Patraş („Refuzînd trecutul în varianta întunecată a istoriei mari, romanul lui Stelian Ţurlea descoperă punctele de lumini ale memoriei afective şi celebrează copilăria ca paradis”). A fost tradus în două ediţii succesive în Italia, despre care au scris, la fel de elogios, Ingrid Beatrice Coman şi Davide Arrigoni. Textele acestora se regăsesc într-un capitol de referinţe critice.

De această dată, romanul are un „cuvânt însoţitor” semnat de criticul Ioan Holban care scrie: „«În absenţa tatălui» este un roman rezistent, care nu se uită după primul impact şi ca¬re interesează prin problematică, dar şi prin calitatea construcţiei epice; apoi modalitatea narativă, intriga, protagoniştii, «ideologia» şi «mesajul» sunt ale aşa-numitului roman al obsedantului deceniu şase, cum l-a numit Marin Preda; nu este, însă, un roman «politic», de felul acelora, masive, tipărite, înainte de 1990, de autori «clasici» de-acum e, în fapt, o replică subtilă la modul şi «viziunea» lor. (…) «În absenţa tatălui» este un alt fel de roman al obsedantului deceniu, construit fără cusur în curge¬rea unui monolog interior mereu viu, palpitant şi în fluxul unei conştiinţe lucide a epocii; o carte de referinţă în proza noastră de azi.”

Născut în 1946, Stelian Ţurlea a publicat douăzeci de romane, unsprezece cărţi de publicistică, nouă cărţi pentru copii şi două traduceri. A îngrijit şase albume. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii (2003), Premiul Asociaţiei Editorilor din România pentru literatură pentru copii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (2006), Premiul Asociaţilor Scriitorilor din Bucureşti (2007), Premiul „Flacăra” pentru literatură (2011). A fost nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii în 2000 şi Premiul AER pentru roman în 2003.