Video Atmosfera satului tradiţional românesc, reînviată la Festivalul de Tarafuri şi Fanfare - GALERIE FOTO, VIDEO

Vezi mai jos GALERIE FOTO

Taraful din Băbiciu (Olt), Nea Titi Burcea, lăutarul din Băduleasa (Teleorman), Taraful Gorjului, Comunitatea din Vinerea (Alba), Fanfara din Turnişor (Sibiu), Mihai şi Firuţa Moldovan, de pe Valea Idicelului (Mureş), Fluieraşii din Polovragi (Gorj) şi tinerii sibieni “Fluier verde” au fost prezenţi la Festivalul Tarafuri şi Fanfare, desfăşurat la Muzeul în Aer Liber din Sibiu. La eveniment au fost prezenţi şi alţi meşteri au prezentat arta decorativă tradiţională- Daciana Ungureanu (Gorj), George Dumitru (ţest, Teleorman), dar şi meşteri care construiesc instrumente muzicale.

„I-am găsit pe băieţii din Băbiciu, în 2013, pe o ploaie teribilă şi prima oară când i-am auzit a fost întâmplător, când căutam diverse înregistrări cu lăutari din vatra satului şi am crezut că nu sunt reali. Ei duc tradiţia mai departe. Sunt printre puţinii lăutari din satele noastre care duc mai departe tradiţia, moştenirea de familie. Instrumentele lor se pierd. Deja, din discuţiile cu ei, am aflat că au fost înlocuite, rând pe rând, cobza cu ţambalul, cu acordeonul, acum, acordeonul se folosesşte şi el din ce în ce mai puţin şi din păcate tinde să vină o cu totul altă muzică şi capătă tot mai mult teren maneaua, în satele noastre. Este un fenomen pe care nu putem să nu îl observăm şi nu-l putem nega. El există şi trebuie să dăm o direcţie şi să le arătăm tinerilor că aceasta este muzica din sat că aceasta este muzica lor şi nu maneaua, care este o muzică de metisaj pan-balcanic, fără legătură cu cultura noastră”, a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Arhetipuri, director de programe în cadrul Mişcării de Rezistenţă, etnologul Luminiţa Tucă.

Galerie foto

GALERIE FOTO Festivalul de Tarafuri şi Fanfare

• 

• 

• 

• 

Luminiţa Tucă afirmă că i se pare „o datorie” să meargă prin sate şi să găsească muzicanţi, care să mai cunoască repertoriul bătrânesc, însă acest lucru este destul de greu, în condiţiile în care muzica tradiţională a interferat cu cea comercială.

„Din păcate, comercialul a pătruns la sate. Mulţi cântă melodii ca şi când ar fi de la sat, dar nu sunt. Sunt cântece de muzică populară pe care le-au preluat, le-au inclus în repertoriu. Ce este interesant este faptul că le-au adăugat ceva din sufletul lor. Au mai pus ei o strofă ceva, ce au simţit. A ieşit ceva. De aceea, aceşti muzicanţi sunt atât de importanţi, pentru că ei au păstrat tradiţia vetrei satului”, a mai spus Luminiţa Tucă.

La ediţia din acest an a Festivalului Tarafuri şi Fanfare a fost prezentă şi Doina Lavric Parghel, bucovineanca cu voce emoţionantă, care a venit cu cobza ş poveştile arhaice aduse din vatra satului său. Artista le-a spus oamenilor că nu e bine ca necazul să fie spus semenilor, dar şi că fără dragoste, pământul nu s-ar învârti.

„Am venit să vă povestesc despre satul de odinioară. Aţi ascultat lăutarii. Cântecele lor se ascultau seara, când copiii se duceau la culcare. Cineva mi-a spus că e dezmăţ! Nu-i dezmăţ, oameni buni. Dezmăţ ştiţi ce este? Lipsa de valoare. Orice poate fi salvat prin cultură. Daţi-le copiilor dumneavoastră cultură. Eu am venit să vă aduc aici satul tradiţional. Necazul, niciodată, nu e adus pe scenă. Este adus transfigurat, prin cântec. Cântecul este frumos, este bucurie”, a declarat Doina Lavric Parghel.

Citeşte şi: Unul dintre moţii salvatori în accidentul aviatic din Apuseni, naş la botezul fiicei medicului Zamfir - GALERIE FOTO

Citeşte şi: Spectator la avanpremiera #Selfie69 din Bucureşti: "Hai la film! În sfârşit se fac comedii în România" - GALERIE FOTO/VIDEO

Citeşte şi: Vama Veche, locul magic din România, a ajuns pe site-ul Bored Panda: "Oamenii vin din toate colţurile lumii să se exprime liber şi să se distreze" - GALERIE FOTO