CONTROVERSĂ privind patrimoniul UNESCO. Lista siturilor propuse pentru includere în patrimoniu în acest an - GALERIE FOTO

Principala controversă de anul acesta o reprezintă candidatura Bisericii Naşterii Domnului din Betleem, ca prim sit palestinian propus pentru includerea în patrimoniul UNESCO.

33 de noi situri candidează pentru includerea în patrimoniul UNESCO, care numără deja 936 de "bunuri cu valoare universală excepţională" - culturale (725), naturale (183) şi mixte (28) - din 153 de ţări.

Candidaturile sunt extrem de diverse, de la peisajele "carioca" din Rio de Janeiro ("carioca" este termenul folosit pentru a-i desemna pe locuitorii nativi din oraşul brazilian, n.r.), la podgoriile din Piemont (Italia), cetăţile vechi ruse, capitala marocană Rabat, minele din Pas-de-Calais şi Wallonia.

În lista de anul acesta există propuneri din partea a cinci ţări care nu posedă niciun sit în patrimoniul UNESCO: Congo, Republica Palau, Qatar, Ciad şi Palestina.

Intraţi în UNESCO în octombrie 2011, la finalul unei runde de vot care a provocat furia israelienilor şi americanilor, palestinienii cer includerea în patrimoniul umanităţii a Bisericii Naşterii Domnului şi a traseului de pelerinaj din Betleem în calitate de "loc al naşterii lui Isus".

Loc de pelerinaj, Betleem este principalul punct turistic din Teritoriile Palestiniene (2 milioane de vizitatori în 2011). Datând din timpul împăratului Constantin, secolul al IV-lea e.n., Biserica Naşterii este unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult creştine. Palestinienii au făcut această solicitare "de urgenţă", pentru că acest sit se află într-o stare avansată de degradare, în lipsa unor lucrări de restaurare serioase în ultimii 50 de ani.

GALERIE FOTO

Însă experţii din Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS), care evaluează candidaturile, au dat un aviz nefavorabil, fiind de părere că palestinienii nu au făcut o analiză completă a situaţiei acestei biserici. Ambasadorul palestinian la UNESCO, Elias Sanbar, este, totuşi, de părere că cei care s-au împotrivit intrării Palestinei în această organizaţie vor să o împiedice să îşi exercite drepturile şi că acest dosar a devenit unul politic.

Dosarul va fi analizat de Comitetul pentru Patrimoniu, compus din reprezentanţi din 21 de ţări, a căror opinie prevalează celei a experţilor din ICOMOS.

Deciziile UNESCO privind patrimoniul mondial au o mare miză economică, deoarece clasarea siturilor facilitează deblocarea finanţării în vederea lucrărilor de conservare a acestora şi aduce o creştere a numărului de turişti.

Principala provocare a UNESCO este însă conservarea siturilor aflate în pericol din cauza lipsei de îngrijire, a practicării turismului necontrolat şi a dezvoltării unor activităţi economice cu consecinţe devastatoare asupra mediului.

La reuniunea de anul acesta, Comitetul pentru Patrimoniu va analiza şi situaţia a 105 situri care ar putea fi retrase din lista patrimoniului mondial. De asemenea, acesta ar putea mări lista siturilor în pericol, cu 35 de poziţii în prezent.

Siturile naturale care sunt propuse anul acesta sunt: situl fosilifer din Chengjiang (China), parcul trinaţional de la Sangha (Camerun, Congo, Republica Centrafricană), pădurea de stânci Lena (Federaţia Rusă), ghat-urile (trepte acoperite de apă care coboară spre locurile de scăldat, n.r.) occidentale (India), lacurile din Ounianga (Ciad).

Siturile culturale propuse anul acesta sunt: Margravial Opera din Bayreuth (Germania), Schwetzingen - o reşedinţă de vară a prinţului elector (Germania), culesul perlelor ca mărturie a unei economii insulare (Bahrain), minele din Wallonia (Belgia), Rio de Janeiro - peisajele "carioca" (adjectiv utilizat pentru a desemna băştinaşii din Rio de Janeiro), situate între munţi şi mare (Brazilia), zona Gan Pré (Canada), situl Xanadu (China), oraşul istoric Grand-Bassam (Coasta de Fildeş), ansamblul religios al vestigiilor romane din Zadar (Croaţia), vechile cetăţi ruse (kremlin) (Federaţia Rusă), minele din Pas de Calais (Franţa), forturile din Rajasthan (India), peisajul cultural din Bali - sistemul subak ca manifestare a filosofiei Tri Hita Karana (Indonezia), Masjed-e Jame' din Ispahan (Iran), Gonbad-e Qabus (Iran), podgoriile din Piemont: Langhe-Roero şi Montferrato (Italia), patrimoniul arheologic din valea Lenggong (Malaysia), Rabat - capitala modernă şi oraşul vechi (Maroc), locul de naştere al lui Iisus - Biserica Naşterii şi traseul de pelerinaj, Betleem (Teritoriile Palestiniene), garnizoana Elvas şi fortificaţiile aferente (Portugalia), situl arheologic din Al Zubarah (Qatar), zona Bassari - peisajele culturale Bassari, Peul şi Bédik (Senegal), minele de mercur din Almadén şi Idrija (Slovenia/ Spania), fermele din Hälsingland (Suedia), situl neolitic din Çatal Höyük (Turcia), Kiev - Catedrala Sfânta Sofia şi ansamblul clădirilor monastrice, bisericile Sfântul Kiril şi Sfântul Andrei.

Siturile mixte care au fost propuse anul acesta sunt: Munţii Carmel - peşterile Nahal Me'arot/ Wadi el-Mughara (Israel) şi laguna de sud - insulele Chelbacheb (Republica Palau).