EUROVISION, cel mai cunoscut concurs muzical din lume, la "dietă financiară"

Anual, în fiecare primăvară, peste 100 de milioane de spectatori urmăresc în direct concursul internaţional Eurovision - competiţia muzicală unde fiecare naţiune îşi poate trimite câte un reprezentant. Este drept că cei mai mulţi sunt din Europa, însă sunt şi ţări de pe alte continente devenite obişnuite ale competiţiei, printre care Israel şi Cipru. Până nu demult, evenimentul era caracterizat de un singur cuvânt - "extravaganţă" -, Eurovisionul fiind faimos pentru parada de cântăreţi trecuţi de prima tinereţe şi acte artistice neobişnuite, precum cel al bătrânicilor care au reprezentat Rusia anul trecut.

Suedia, ţara care va găzdui evenimentul de anul acesta - aflat la cea de-a 58-a ediţie -, a cărei finală va avea loc pe 16 mai, intenţionează să folosească eficient bugetul de 20 de milioane de dolari, jumătate faţă de cel alocat Eurovision de anul trecut, şi să facă economie la lumini, la cazare, dar şi la cheltuielile pentru mediatizarea flamboaiantă a evenimentului. Scopurile organizatorilor Eurovision 2013 sunt să facă evenimentul să supravieţuiască în condiţii economice dure, să reaprindă interesul naţiunilor îngenuncheate de reducerile financiare şi să canalizeze atenţia mai mult asupra muzicii.

Potrivit estimărilor, EUROVISION atrage anual aproximativ 125 de milioane de telespectatori, devansând cu mult alte concursuri muzicale mondiale. În acest context, costurile de scenă au crescut semnificativ an de an, iar ţările se iau la întrecere în organizarea cât mai elaborată din punct de vedere al tehnologiei şi al strălucirii.

"A devenit mai mult o luptă care se duce cu armele tehnologiei - cine are cel mai amplu ecran LED, cele mai multe camere video", spune Christer Björkman, producătorul suedez al concursului Euroviosion de anul acesta, pentru televiziunea naţională SVT. Acesta şi-a bazat afirmaţiile şi pe experienţele concursurilor anterioare de la Düsseldorf (2011) şi Moscova (2009), unde organizatorii spectacolului au insistat ca filmările să se facă în cadre ample şi din toate unghiurile, pentru a fi oferită o imagine completă a grandorii scenei.

În Moscova, de exemplu, construirea scenei a fost un proiect de design foarte ambiţios, centrat în jurul a peste 21.500 de metri pătraţi de ecrane LED.

Astfel, să facă faţă exploziei de strălucire şi de tehnică a devenit, an de an, o provocare financiară tot mai mare pentru ţările care erau desemnate să organizeze concursul. În mod tradiţional, potrivit regulamentului, ţară-gazdă a Eurovision este desemnată aceea al cărei reprezentant a câştigat ediţia de anul precedent. Una dintre cele mai mari provocări ale ţării-gazdă este aceea de a pune la bătaie milioane de euro pentru a se ridica la nivelul spectacolului anterior şi chiar de a-l depăşi.

În acest context, câteva ţări care, în trecut, erau preferatele Eurovisionului "stau pe bancă" anul acesta, mai spun jurnaliştii de la Wall Street Journal. Mai mult, Bosnia-Herţegovina, Polonia, Portugalia şi Slovacia au renunţat să mai participe la competiţie, toate dând vina pe măsurile de austeritate, care au făcut costurile delegaţiilor să fie de nesusţinut, iar, în cazul câştigării concursului, cheltuielile cu viitoarea ediţie, de neimaginat.

Anul trecut, de exemplu, Azerbaidjanul - o ţară mică, dar bogată în petrol şi gaze naturale, aflată la graniţa dintre Rusia şi Iran - a cheltuit o sumă estimată la 45 de milioane de dolari pentru a gădui a 57-a ediţie a concursului, căreia i s-a adăugat 100 de milioane de dolari pentru a construi rapid o sală de spectacole, comparată cu un "palat de cristal", şi o arenă. Concursul din 2012 a fost câştigat de Lorine Zineb Nora Talhaoui, cunoscută ca "Loreen", o artistă originară din Stockholm, care a câştigat publicul cu piesa "Euphoria".

Producătorii show-ului de anul acesta şi-au propus să înjumătăţească însă cheltuielile de organizare, la 20 de milioane de dolari, acesta urmând să fie astfel cel mai scăzut buget alocat concursului de la ediţia din 2007, de la Helsinki. De la bugetul local al oraşului Malmö - cu o populaţie de 300.000 de locuitori -, unde va fi găzduit Eurovision 2013, va fi alocată suma de 4 milioane de dolari pentru activităţi conexe.

De asemenea, Bengt-Urban Fransson, unul dintre conducătorii filialei suedeze a fan-clubului Eurovision, OGAE, este de acord cu moderarea costurilor concursului, dar se declară îngrijorat cu privire la imaginea pe care ţara sa ar putea-o promova. "Este unul dintre riscurile pe care le implică bugetul redus", spune el.

Însă oficialii Eurovision speră că exemplul suedez va reda încrederea altor ţări, mai ales celor aflate în mari dificultăţi economice, că pot, la rândul lor, să organizeze evenimentul cu bani puţini.

European Broadcasting Union (EBU) - asociaţie cu sediul central la Geneva, cunoscută în special pentru organizarea competiţiei Eurovision - a anunţat că va cere fiecărei ţări să menţină un buget echilibrat.

"Este important", spune Jon Ola Sand, director executiv al EBU, responsabil cu organizarea concursului Eurovision, "ca ţările care transmit concursul să nu facă eforturi financiare supraomeneşti în acest sens".

România va fi reprezentată la ediţia din acest an a concursului Eurovision de Cezar Ouatu (Cezar), cu piesa "It's my life". La selecţia naţională care a avut loc pe 9 martie, acesta a obţinut un total de 20 de puncte, de la juriu şi de la public, în urma unei lupte foarte strânse cu trupa Electric Fence şi cu Luminiţa Anghel.

Cezar va intra în a doua semifinală a concursului Eurovision, care se va desfăşura pe 16 mai. Finala internaţională a concursului Eurovision va avea loc pe 18 mai şi va putea fi urmărită, de asemenea, la TVR.

Eurovision este cea mai importantă competiţie muzicală internaţională, organizată de European Broadcasting Union (EBU) - cea mai mare asociaţie a televiziunilor publice din Europa -, care se desfăşoară în fiecare an, începând din 1956. EBU reuneşte în prezent 74 de televiziuni din 56 de ţări din Europa, Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Din EBU face parte şi Televiziunea Română.

Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem - Kiev, 2005; Paula Seling şi Ovi -Oslo, 2010) şi o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu - Atena, 2006).

Melodia românească cu cel mai mare punctaj obţinut în finala Eurovision (172 de puncte) este "Tornero", compusă de Eduard Cîrcotă şi interpretată de MihaiTrăistariu.

Trupa Mandinga, reprezentanta României la Eurovision 2012, s-a clasat pe locul al 12-lea în finala concursului, unde a concurat cu piesa "Zaleilah".

Eurovision este transmis în Europa, Australia, Canada, Egipt, Asia şi Statele Unite. Anul trecut, finala a avut o audienţă record de aproximativ 70 de milioane de telespectatori, iar numărul celor care au urmărit atât finala, cât şi semifinalele a fost de aproximativ 114,5 milioane, potrivit EBU.