INTERVIU în exclusivitate cu Beth Hart: Mi-ar plăcea să cânt cu artişti care au măreţia lui Tom Waits sau Leonard Cohen. Lui Cohen i-aş spăla picioarele şi aş fi fericită că pot să fac asta pentru el!- VIDEO

E considerată cea mai bună voce feminină de blues-rock a momentului la nivel mondial. Numărul unu în topul Billboard Blues, câştigătoare a mai multor discuri de platină şi nominalizată la premiile Grammy, ea hipnotizează milioane de fani prin glasul ei comparat cu un mix între Amy Winehouse, Janis Joplin, Billie Holiday şi Etta James. Acum 3 ani şi jumătate a primit ”standing ovations” la faimosul Kennedy Center de la o audienţă selectă printre care s-au numărat membrii Led Zeppelin, Buddy Guy, cuplul Michelle şi Barak Obama, Morgan Freeman, Dustin Hoffman şi multe alte super-staruri de la Hollywood. Vineri, de la ora 20.00, revine la Bucureşti pe scena de la ”Sala Palatului după mai puţin de un an, onorându-şi astfel promisiunea şi publicul român! Este BETH HART, iar MEDIAFAX a avut privilegiul, plăcerea şi bucuria să realizeze acest interviu în exclusivitate, în care ea îşi deschide sufletul ca niciodată. Doamnelor şi domnilor, ”Uraganul BETH” Hart!

MFX: BETH HART, înainte de toate, îţi mulţumim foarte mult că ai acceptat să ne acorzi acest interviu pentru miile şi miile tale de fani români. MEDIAFAX este onorat să fie norocosul mesager al vorbelor tale pentru numărul din ce în ce mai mare de ”BETHolici” din ţara noastră! Amintindu-ne de uluitorul tău concert-eveniment de anul trecut, care e primul gând care-ţi vine în minte despre Bucureşti, România?

B.H.: E mai degrabă un sentiment care-mi revine în inimă, decât un gând care-mi vine în minte! M-a învăluit un sentiment de căldură sufletească din partea tuturor şi am simţit că sunt cu adevărat binevenită! M-am simţit smerită datorită minunatului public, unul foarte ”de gaşcă” şi empatic cu mine şi cu băieţii din trupă! Am simţit că sunt conectată cu toţi spectatorii din sală... ceea ce e foarte frumos când se întâmplă, fiindcă orice artist speră să creeze mereu această legătură emoţională cu audienţa sa. Eu de fiecare dată când compun un cântec încerc să mă raportez la Dumnezeu şi la oamenii din jurul meu, să-mi exprim emoţiile în relaţie cu aceste două repere supreme, iar când apare această chimie incredibilă cu publicul meu, mă simt cu adevărat conectată cu fiecare spectator în parte! Pentru mine acesta este un sentiment minunat, şi anume cel de a nu mă simţi singură, pentru că toată viaţa m-am luptat şi încă mă mai lupt cu această teribilă spaimă de a rămâne izolată de ceilalţi... Prin muzică această teamă dispare, fiindcă atunci când sunt pe scenă şi simt reacţia atât de intensă a spectatorilor, mă simt cu adevărat conectată la ei şi nu mă mai simt deloc singură. Iubesc această senzaţie unică şi voi chiar mi-aţi oferit-o aici la Bucureşti!

MFX: Pari mai fericită şi strălucitoare cu fiecare nouă zi şi cu fiecare nou concert! Toată lumea o iubeşte pe această nouă Beth Hart, dar nu toată lumea ştie că până la cel mai nou şi – potrivit fanilor şi criticilor deopotrivă – cel mai bun album al tău până-n prezent, tu îţi extrăgeai creativitatea din lupta cu demonii tăi interiori! Cum te împaci cu această schimbare de exprimare a noii tale voci lăuntrice şi a mesajului pozitiv în noul tău album ”Better than home”?

B.H.: Mulţumesc, mulţumesc foarte mult! Cred că totul derivă din relaţia mea cu Dumnezeu, din credinţa mea că El mă duce acolo unde trebuie să ajung. În loc să continui să-mi fie ruşine de mine sau mă simt vinovată şi frustrată, aleg să mă lupt şi să mă eliberez de toate aceste poveri care-mi apasă sufletul. Acum mă simt mai liberă, mult mai liberă ca înainte! Dar asta nu înseamnă că uneori, fără voia mea, nu mai cobor în acele locuri întunecate... Din păcate, credinţa mea nu e atât de puternică tot timpul, dar eu încerc în fiecare zi să mă lepăd de toţi aceşti demoni interiori... Sunt fericită când aud ecouri pozitive de la oameni cărora le place această schimbare de stil. Dar, din nefericire, nu pot să nu remarc şi să nu pun la suflet şi feedback-urile negative de la ceilalţi care nu sunt tocmai încântaţi de schimbare şi care spun ‘ne-am dori ca Beth să fie iar mai deprimată sau să se reapuce de droguri pentru că atunci când cântă acele melodii triste, interpretarea ei e mai intenstă’! Iar când aud sau citesc asemenea reacţii mă deprim din nou şi credinţa mea este pusă la grea încercare... De aceea, sunt foarte recunoscătoare pentru această întrebare fiindcă asta înseamnă că oamenii preţuiesc cu adevărat noua mea exprimare, ceea ce-mi redă credinţa în mine şi încrederea că e absolut normal să te dezvolţi şi să te schimbi ca om şi ca artist. Şi la fel de normal e să laşi în urma ta tot ceea ce e rău şi întunecat... (pentru câteva secunde vocea îi este înecată de lacrimi)... şi să te lupţi până îţi învingi fricile... De aceea îţi mulţumesc pentru această întrebare cu efect terapeutic asupra mea... Gata, să trecem la următoarea (râde)!

MFX: JUNG a spus cândva că ”cine nu a trecut prin infernul pasiunilor sale nu ştie a şi le învinge!” În folcor, acest faimos citat sună cam aşa: ”drumul către DUMNEZEU trece întâi pe la Diavol!” Ţinând cont de năucitoarea ta poveste de viaţă care te-a purtat din cele mai tenebroase umbre ale dependenţei de alcool şi droguri până la cele mai strălucitoare lumini ale muzicii şi iubirii, în ce măsură simţi că aceste definiţii ţi se aplică şi ţie?

B.H.: Wow, geniale şi răscolitoare aceste definiţii. Incredibil, dar adevărat: ”drumul către DUMNEZEU trece întâi pe la Diavol!” Nimic nu există fără DUMNEZEU! Or, asta înseamnă că DUMNEZEU l-a creat şi pe Diavol! Şi, deşi teoretic nu se poate, nu are cum să ne placă de Diavol, pentru că ştim cu toţii cât de înfricoşător, urât şi rău este, eu sunt azi convinsă că acesta a venit în viaţa mea cu scopul – probabil singurul scop - ca eu să-l descopăr pe Dumnezeu, să mă agăţ de El cu toată fiinţa mea, să fiu şi să rămân aproape de El! Şi de aici apar toate dificultăţile într-o viaţă de om. Pentru că, probabil, aşa gândim cei mai mulţi dintre noi că nicio dificultate, nici o cumpănă a destinului, nu e întâmplătoare şi totul se întâmplă cu un scop! Cu unul care e mai presus de noi. Şi trebuie să învăţăm din aceste adevărate lecţii de viaţă şi să ne apropiem de Dumnezeu. Wow, mulţumesc şi pentru această întrebare, a aproape ireal ce se întâmplă. Mi-ai mângâiat sufletul cu ea... şi chiar aveam nevoie de asta pentru că - ştii ce – interviul ăsta a picat cum nu se putea mai bine, fiindcă în săptămâna ce a trecut am avut câteva zile foarte proaste... Iar acum mă simt deja mult mai bine dând acest interviu!

MFX: „Better than home” uluieşte pe toată lumea care îl percepe ca pe un soi de album auto-terapeutic pentru că în glasul tău se simte mult mai multă fericire decât în toate albumele tale precedente! Chiar sună de parcă cineva şi-a găsit în sfârşit adevăratul sine şi sens în viaţă! Descrie-ne puţin cum funcţionează de fapt această ”BETHerapy?

B.H.: BETHerapy! (râde, din nou, cu poftă)! E tare faza asta! Ei, aş vrea eu să fiu propriul meu terapeut! În schimb, am un terapeut care mai deunăzi mi-a reproşat foarte vehement că nu mă ţin ca lumea de terapie şi că nu-mi dau naibii toată silinţa pentru asta... Sincer, încep să cred că face lucrul ăsta ca să mă determine să cheltui şi mai mulţi bani pe treaba asta, ca să fac şi mai multă terapie! În fine, ştii ceva, la urma urmei, eu cunosc un singur fel de terapie adevărată, şi anume cea a umilinţei, când te aşezi în genunchi şi exclami: ”Hei, oameni buni, chiar am nevoie de ajutor!” Ei, şi indiferent dacă ajutorul acesta vine direct de la Dumnezeu sau indirect prin oamenii minunaţi şi providenţiali trimişi de El în viaţa ta, tu trebuie să fii pe fază şi să nu ratezi momentul... Eu cred că secretul adevăratei împliniri constă în învăţarea lecţiei umilinţei! Dacă eşti preocupat - ba chiar obsedat - doar de ceea ce vrei, doar de dorinţă, dorinţă, dorinţă... pierzi totul. Dar dacă eşti umil, începi să simţi că nu e vorba despre ceea ce vrei tu, ci despre ceea ce vrea Universul pentru tine, despre Planul pe care îl are Dumnezeu cu tine!

MFX: Ar putea fi Bucureştiul unul dintre aceste locuri... ”better than home”, unde să te simţi cu adevărat ”mai bine decât acasă”?

B.H.: Oh, daaa! Cu siguranţă Bucureştiul poate fi unul dintre acele locuri ”better than home”! M-am simţit minunat anul trecut şi sunt absolut convinsă că la fel mă voi simţi şi vineri!

MFX: ”Inima ta mecanică” (n. red. ”Mechanical Heart” e titlul unei piese în care Beth vorbeşte metaforic despre cum iubirea ei pentru sufletul-pereche poate deveni mai puternică decât tulburarea ei bipolară) s-a transformat într-o ”inimă umană” după ce şi-a găsit în sfârşit împlinirea prin muzica ta ce pare venită din altă lume şi prin iubirea ta împărtăşită şi infinită pentru soţul tău Scott?

B.H.: Sincer, aceasta e una dintre cele mai adorabile întrebări pe care le-am primit vreodată! Fantastic... uau, ce întrebare frumoasă! Într-adevăr această ”inimă mecanică” s-a transformat într-o ”inimă umană” în momentul în care am început să-mi asum răspunderea totală pentru faptele mele, în momentul în care am încetat să mă mai amăgesc că ”iadul sunt ceilalţi”... Şi atunci am avut revelaţia că, astfel, pot să trec de la stările mele sfâşâietoare şi delirante la starea de graţie, de bucurie, de fericire! Dar ca să ating această eliberare a trebuit să mă ajut cu adevărat de credinţa mea, să fiu sinceră cu mine însămi şi să-mi recunosc toate păcatele! Ştii, când am scris ”Mechanical Heart” începusem să beau din nou şi mă luptam cu asta! Şi îi spuneam soţului meu că iar devenisem cumplit de vulnerabilă şi că am ajuns fix acolo de unde plecasem acum mulţi ani... Mai mult decât atât, din cauza abuzului de alcool tratamentul pentru tulburarea bipolară de care sufăr nu mai avea efect, iar chimia din creierul meu era vraişte... Dar după ce am scris ”Mechanical Heart” nu m-am mai atins de băutură, iar de atunci a trecut mai mult de un an şi jumătate! Asta după ce mă luptasem 8 ani cu dependenţa de alcool! Din fericire, niciodată nu m-am mai întors niciodată la droguri... Iar acum sunt curată ca lacrima! Dar sunt conştientă că trebuie să lupt în fiecare zi şi noapte pentru luciditatea mea, pentru că această luptă va dura toată viaţa. Dar aşa e, acum pot spune că inima mea mecanică a devenit mai caldă şi bate cu adevărat ca o inimă normală, ca o inimă umană!

MFX: „Mama, this one’s for you! Uhh, mama... ceva îmi spune că vei fi copleşită de emoţii când vei cânta această melodie la ”Sala Palatului” în Bucureşti... ”mamă, asta e pentru tine”!

B.H.: Cu siguranţă voi cânta şi piesa aceasta. Îmi iubesc mama cel mai mult pe lumea asta şi sper să nu fac vreo criză de plâns când voi interpreta această melodie dedicată ei! De obicei spun o mică poveste legată de mamă şi din acest motiv, uneori, mai izbucnesc în lacrimi. Dar acum o să încerc din răsputeri să mă abţin, promit...

MFX: Fanii tăi din România te iubesc foarte mult! Şi – crede-mă – te şi respectă la fel de mult, mai ales că ţi-ai ţinut promisiunea de anul trecut, iar vineri îţi vei răspândi din nou magia de blues-rock în ”Sala Palatului”! Cum te face să te simţi acest lucru: să cânţi pentru a doua oară în mai puţin de un an la Bucureşti pentru fanii tăi români?

B.H.: Mă face să mă simt cu adevărat fericită şi să am încredere în mine! Şi, în acelaşi timp, mă face să am şi nişte emoţii uriaşe! Dar la cât de uluitor a fost anul trecut sunt absolut sigură că vineri va fi la fel şi toate emoţiile mele vor fi pozitive datorită empaticului şi generosului public de la Bucureşti!

MFX: Şi noi suntem absolut siguri că vei zgudui din nou ”Sala Palatului” cu forţa unui uragan! ”Uraganul BETH”, ca să fim precişi! Într-adevăr, ”Uraganul BETH” loveşte de fiecare dată cu o astfel de forţă devastatoare a blues-rock-ului, încât fiecare spectator se dezlănţuie şi vibrează la graţia feroce a vocii tale, indiferent că se află în New Orleans sau în Bucureşti! Milioane şi milioane de oameni din toată lumea şi mii şi mii de oameni din România te iubesc... Care e secretul tău, Beth Hart?

B.H.: Ştii, încerc să supravieţuiesc, să trăiesc şi să fac şi eu câte un lucru bun din când în când! Şi nu pot să fac asta decât prin muzica mea. Şi sunt cea mai fericită când aceasta ajunge la sufletele voastre. Mă simt împlinită când ea vă mişcă inimile, când vă creează o emoţie, când vă trece de la nefericire la fericire!

MFX: Ai cântat pe aceeaşi scenă cu Buddy Guy, Jeff Beck sau Joe Bonamassa, ca să enumerăm doar câteva iconice personaje de blues-rock! Cu cine altcineva ţi-ar plăcea să mai cânţi?

B.H.: Mereu îl aleg pe Tom Waits! Nu ştiu de ce... că sunt mulţi talentaţi ca el! Dar el chiar e unic în felul lui şi asta pentru că e atipic. Nu are deloc strălucirea unui super-star, dar are altceva mai important: carisma şi autenticitatea! Iubesc la el cum sfidează toate clişeele! Ce personaj e Tom! Nu are nicio voce de catifea, nu scrie versuri pop... dar are autenticitate! Are poezie. E fascinant, e sexy într-un mod aparte... Pe Tom Waits îl aşez în cea mai înaltă clasă, alături de legende precum Leonard Cohen sau Bob Dylan! Dar ştii ce? De fapt, îl aşez în clasa lui proprie! Nu mai e nimeni ca el! Aşa cum nu mai e nimeni ca Leonard Cohen! Aceştia sunt artişti adevăraţi! Ei nu folosesc trucuri, ei nu folosesc decât măreţia lor autentică şi curajul de a o arăta! Sincer îţi spun, lui Leonard Cohen i-aş servi cafeaua, i-aş spăla picioarele şi i-aş mătura scena şi aş fi încântată că am privilegiul să fac toate acestea pentru el!

MFX: Dacă ai putea face o mică magie şi ai readuce la viaţă o legendă a blues-rock-ului din vremuri demult apuse, care ar fi aceea?

B.H.: În mod clar pe Billie Holiday! A avut clasă, a avut stil, pentru mine este modelul absolut! Şi ştiu cât de mult s-a luptat şi ea ca şi mine cu dependenţa de droguri. Şi, deşi s-a dus relativ tânără la Bunul Dumnezeu – cred că avea până-n 50 de ani – ne-a lăsat atât de multe prilejuri de fericire în urma ei. A fost o adevărată lady. Ştii, uneori mi-aş dori să fiu şi eu ca ea, să nu mai vorbesc murdar pe scenă ca un şofer de camion, cum fac uneori, dar – ce să-i faci – nu suntem făcute la fel! Mă bucur însă când mi se spune că uneori vocea mea seamănă cu glasul ei...

MFX: Şi ultima întrebare, jur! Ai deja o ”plăcere vinovată” din gastronomia românească?

B.H.: Îmi place absolut tot ce e delicios la voi. Nu mă menajaţi. Aduceţi-mi să gust din toate şi o să vedeţi că sunt cea mai mare gurmandă pe care aţi întâlnit-o vreodată!

MFX: Îţi mulţumesc şi îţi mulţumim de un infinit de ori, BETH HART! Abia aşteptăm să te vedem vineri când vei dezlănţui din nou ”Uraganul BETH” din acel suflet al tău incredibil de mare! BETH, you rock forever and ever!

B.H.: Eu îţi mulţumesc. And you rock ass, too, man! Hai, că iar vorbesc ca un truck-driver (râde cu poftă)! Acum la modul cel mai serios... zile ca acestea când dau un asemenea interviu sunt acele zile care mă fac să merg mai departe cu un zâmbet mare zugrăvit pe faţă! Abia aştept să ne vedem vineri! Thank you. GOD bless your heart! Beth Hart

”BETHolicii” care vor să trăiască sau să retrăiască cea mai tare experienţă de blues-rock din lume mai pot găsi ultimele bilete pentru concertul de vineri pe vreaubilet.ro!

Citeşte şi: Beth Hart le transmite un mesaj fanilor români, înaintea concertului de la Bucureşti: Va fi uluitor! - VIDEO

Citeşte şi: Cod roşu de blues-rock pe 17 iunie în Bucureşti - “Uraganul BETH” Hart va lovi din nou - VIDEO