Jack Nicholson era un drogat cronic, susţine autorul unei biografii a actorului: "După ce a consumat prima dată credea că a văzut chipul lui Dumnezeu"

Marc Eliot, autorul biografiei "Nicholson", spune că actorul american era un consumator cronic de LSD, cocaină şi marijuana în prima parte a carierei sale, informează dailymail.co.uk.

Potrivit unor pasaje din această biografie, publicate în tabloidele The National Enquirer şi Radar Online, Jack Nicholson a început să consume droguri luând LSD în prima parte a anilor '60. Viitorul star al cinema-ului american se droga, totodată, cu cocaină şi marijuana.

"Experienţele pe care Jack le-a avut cu drogurile i-au schimbat viaţa. El credea, după ce a consumat droguri pentru prima dată, că a văzut chipul lui Dumnezeu", spune Marc Eliot.

Eliot mai spune că Jack Nicholson a scris scenariul filmului cult "The Triop" (1967) în timp ce se afla "sub influenţa LSD-ului" şi că "se droga cu regularitate" în timp ce a scris scenariul comediei psihedelice "Head" (1968).

Totodată, Marc Eliot susţine că renumitul actor american s-a întâlnit cu o serie de investitori potenţiali pentru filmul "Easy Rider", cu Peter Fonda şi Dennis Hopper, oferindu-le acelor producători "câte un joint".

De fapt, drogurile reprezentau o prezenţă constantă pe platourile de filmare pentru "Easy Rider", potrivit actorilor implicaţi în producţia acestui film.

Jack Nicholson a şi recunoscut, ulterior, acest fapt: "Fiind drogat, a fost un fapt care m-a ajutat din punct de vedere creativ să scriu acele scenarii. E mai uşor să te distrezi singur din punct de vedere mintal".

Actriţa Susan Anspach, fosta iubită a lui Nicholson, a spus că acesta a consumat la un moment dat cocaină pentru a filma o scenă tristă (în care trebuia să plângă) în drama "Five Easy Pieces" (1970).

Nicholson şi un prieten al său ar fi "fumat joint după joint" în timpul filmărilor din 1973 de la pelicula "The Last Detail", cu scopul de "a se încălzi şi de a rămâne drogat, adică aşa cum era în majoritatea timpului", afirmă Marc Eliot.

Jack Nicholson a generat o serie de controverse atunci când a declarat într-un interviu acordat în 1980 revistei People că "drogurile nu înseamnă mare lucru".

"Încă îmi place să mă droghez, aş spune, timp de patru zile pe săptămână. Cred că asta este media pentru un american", a spus actorul. "Anul trecut, într-o excursie de rafting, am avut parte de drogul cu cea mai bună aromă din acest an - mescalină cu piersici -, însă nu a fost la fel de halucinogenă ca drogurile din anii '60. A avut doar un efect de voioşie", a spus actorul.

"Nu recomand nimănui nimic. Am ales întotdeauna să fiu sincer, pentru că nu-mi place această atmosferă închisă din jurul drogurilor. Cu alte cuvinte, ele nu înseamnă mare lucru. Poţi să te distrugi cu ele, dar Dumnezeule, poţi să distrugi cu aproape orice pe lumea asta!", a adăugat Jack Nicholson.

Marc Eliot afirmă că renumitul actor american a început să îşi tempereze excesele, după moartea unor prieteni apropiaţi ai acestuia, a unor probleme de sănătate şi după ce a înţeles că "drogurile îi afectau cariera". Se pare că Jack Nicholson a pierdut rolul Rooster Hannigan din filmul "Annie" pentru că actriţa Carol Burnett, interpreta doamnei Hannigan, era o înverşunată activistă împotria drogurilor.

"Una dintre cele mai dure părţi ale procesului de îmbătrânire este faptul că îţi pierzi prietenii", declara Jack Nicholson pentru The Daily Mail în 2011. "Prima dată, totul începe în linişte, apoi se întâmplă în fiecare lună şi nu poţi să nu te întrebi: «Când vor bate clopotele şi pentru mine?». Pe lângă aceste lucruri, ai permanent sentimentul unei pierderi constante", mai spune actorul.

"În această parte a vieţii, simţi că eşti la un vârf de ac de moarte. E înspăimântător - cine vrea să îl vadă pe Dumnezeu şi acea lumină albă? Ştiu că eu cu siguranţă nu vreau asta. Nu încă", a adăugat actorul american.

Jack Nicholson este una dintre "legendele" în viaţă de la Hollywood, fiind recompensat de-a lungul anilor cu trei premii Oscar - pentru rolurile din "Zbor deasupra unui cuib de cuci" (1975), "Vorbe de alint/ Terms of Endearment" (1983) şi "Mai bine nu se poate/ As Good as It Gets" (1997) - din 13 nominalizări.