Jurnalele de călătorie ale lui Einstein dezvăluie atitudini xenofobe şocante ale omului de ştiinţă

Jurnalele de călătorie ale lui Albert Einstein au fost publicate în premieră într-un volum de sine stătător, care include şi copii ale unor pagini din acestea, la Princeton University Press. Anterior, aceste jurnale au mai fost publicate doar în limba germană, ca parte a unei serii de autor care includea 15 volume.

Un purtător de cuvânt al Princeton University Press a declarat că aceasta este pentru prima dată când jurnalele de călătorie ale lui Einstein sunt accesibile publicului larg.

Redactate în perioada octombrie 1922 - martie 1923, în timp ce Einstein şi soţia sa au vizitat Asia, Spania şi Palestina, jurnalele conţin observaţii de călătorie, ştiinţifice, despre filosofie şi artă.

În China, cel care cândva califica rasismul drept "o boală a albilor", îi descrie pe "oamenii muncitori, murdari şi obtuzi" pe care îi vede.

"Chinezii nu stau pe bănci în timp ce mănâncă, ci stau pe vine ca europenii când se uşurează în păduri. Totul se întâmplă în tăcere şi discreţie. Chiar şi copiii sunt fără viaţă şi par obtuzi", a scris Einstein. Acesta a mai remarcat "abundenţa de urmaşi" şi "fecunditatea" chinezilor, adăugând: "Ar fi mare păcat dacă aceşti chinezi ar depăşi numeric celelalte rase. Pentru cei ca noi, numai să ne gândim la asta ar fi total plictisitor".

Ze’ev Rosenkranz, editor şi traducătorul jurnalelor şi director al Einstein Papers Project la California Institute of Technology, spune că multe comentarii ale lui Einstein, mai ales la adresa chinezilor, sunt neplăcute şi contrastează cu imaginea sa cunoscută, de simbol al activităţilor umanitare.

Într-un alt pasaj, Einstein manifestă şi misoginie: "Am remarcat ce diferenţă mică este între bărbaţi şi femei. Nu înţeleg ce formă de atracţie fatală inspiră femeile chineze care să îi fascineze pe corespondenţii lor masculini în aşa măsură încât să nu se mai poată apăra de formidabila binecuvântare a progeniturilor".

Din contră, Einstein vorbeşte pozitiv despre japonezi, pe care îi califică drept "decenţi şi foarte atrăgători".

Albert Einstein a publicat, în 1905, teoria relativităţii restrânse, completată în 1915 cu teoria relativităţii generalizate, în care a afirmat că timpul accelerează sau încetineşte în funcţie de viteza de deplasare a unui obiect în spaţiu, relativ la poziţia unui alt obiect. Teoria relativităţii a lui Einstein se află la originea a numeroase romane science-fiction, care pun accentul pe distorsiunea timpului şi a spaţiului.

Albert Einstein a fost recompensat în 1921 cu premiul Nobel pentru fizică.