Meniuri renascentiste şi cafenele "Renaissance", la Festivalul Muzicii Vechi de la Miercurea Ciuc

Noutăţile actualei ediţii a Festivalului de Muzică Veche sunt meniurile renascentiste, după reţete vechi de sute de ani, pe care doritorii le pot încerca la trei restaurante din Miercurea Ciuc, şi cafenelele "Renaissance", unde va fi ascultată muzică renascentistă şi barocă pe toată durata manifestării culturale, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Cum gastronomia se leagă de muzica veche, am găsit parteneri în restaurantele locale, unde pe durata festivalului pot fi degustate preparate renascentiste pregătite după reţetele vremii, iar în cafenele poate fi savurată atmosfera de muzică a epocii renascentiste", a precizat Ferencz Angela, directoarea Centrului Cultural Judeţean (CCJ) Harghita, organizatorul principal al evenimentului.

Cel mai bogat sortiment de produse din bucătăriile renascentiste poate fi savurat la un restaurant din Şumuleu, zonă aferentă municipiului Miercurea Ciuc, unde fiecare masă este un festin.

"Sunt mai multe preparate, la alegere, şi fiecare meniu are câte trei feluri. La primul fel sunt supe, cum ar fi cea de vânat cu tarhon şi găluşte din cartofi, supa bogată de puică sau supa cremă de zmeură cu iaurt, denumită şi Supa Reginelor", a declarat Fröhlich Orsolya, reprezentantă a restaurantului.

La felul principal se poate servi, după plac, ciolan de porc marinat în bere şi copt în pâine, cu varză roşie călită cu nuci şi stafide, cartofi la cuptor şi verdeţuri proaspete sau pulpă de puică cu ghimbir la cuptor şi legume la grătar, tocana de vânat "Preferata Voievozilor" cu ciuperci de pădure şi gogoşi din cartofi, ori papricaş de somn cu boia şi găluşte din brânză de oaie cu mărar.

La desert vor fi pregătite salată din fructe proaspete, găluşte de brânză cu smântână dulce sau orez cu fructe şi sos proaspăt de zmeură.

La restaurantul unui hotel din Miercurea Ciuc, meniul cuprinde, la antreu, pate de ficat de porc cu oregano şi busuioc, coaste afumate la cuptor cu vin roşu, ceapă roşie şi castraveţi muraţi ca fel principal, iar la desert plăcintă cu vişine, peste care se toarnă un sos din vişinată şi vişine confiate.

"Reţetele acestor preparate au fost culese de bucătarul nostru din arhivele de specialitate şi sunt de pe vremea regelui Matei Corvin. Mâncarea era puţin mai grea prin secolul al XV-lea, dar deosebit de gustoasă şi pot să spun inedită pentru zilele noastre, ţinând cont că altele erau proporţiile ingredientelor folosite atunci", a spus Todor Etelka, managerul hotelului.

La un restaurant cu specific italienesc din localitate se poate mânca pizza după reţeta originală şi un gulaş tradiţional care respectă indicaţiile cărţilor de bucate secuieşti din secolul al XVI-lea.

Directorul artistic al festivalului, Ignac Csaba Filip, a declarat că Festivalul de Muzică Veche s-a dezvoltat de la an la an, la actuala ediţie urmând să fie prezentate 21 de concerte, susţinute de 15 ansambluri din România şi din Austria, Elveţia, Franţa, Marea Britanie, Polonia şi Ungaria. Tematica festivalului actual este muzica barocă franceză.

"Formaţia de muzică veche din Miercurea Ciuc, «Codex», are relaţii foarte bune cu muzicieni din Franţa şi cu formaţia «Balkan Baroque Band», alcătuită din muzicieni din 5-6 ţări balcanice, cu sediul în Franţa. Conducătorul ei, Jean-Cristophe Frisch, este un muzician care a cântat în lumea largă, iar concertele dirijate de el sunt considerate de specialişti experienţe culturale unice, extraordinare. Anul acesta va concerta, în premieră, la Miercurea Ciuc şi de aici a apărut ideea tematicii actuale a festivalului, muzica franceză, o muzică aparte, cântată în toată Europa", a explicat Ignac Csaba Filip.

În deschiderea evenimentului, joi va concerta ansamblul "Mandel" din Budapesta, urmat de piese maghiare interpretate de "Codex" din Miercurea Ciuc, prima zi a festivalului încheindu-se cu un solo de lăută, susţinut de Szabo Istvan, un personaj emblematic în domeniul muzicii vechi.

Vineri este ziua dedicată muzicii baroce, interpretată de ansamblul "Transylvania" din Cluj-Napoca şi de Orchestra Barocă a Festivalului, alcătuită ad-hoc din muzicieni de prestigiu, într-o iniţiativă inedită care are scopul de a antrena instrumentişti din diferite formaţii să conlucreze pentru un concert extraordinar.

Spectacolul de noapte, care începe la ora 22.00, cuprinde piese franceze interpretate la flaut, clavecin şi teorbă de Csalog Benedek, Fulop Maria şi Sam Chapman.

Sâmbătă dimineaţă, Cetatea Miko va fi a copiilor, pentru care au fost pregătite dansuri, jocuri şi spectacole susţinute tot de copii, iar după-amiază vor concerta diferite formaţii, de reţinut fiind dansul renascentist al ansamblului clujean "Passeggio", pus în scenă după piesa lui William Shakespeare "Nevestele vesele din Windsor".

Concertul de noapte va oferi o selecţie de piese jucate în cafenelele vieneze în secolul al XVIII-lea.

Duminică, în ultima zi a actualei ediţii a Festivalului Muzicii Vechi de la Miercurea Ciuc, ansamblul "Balkan Baroque Band" - format din muzicieni din Paris, Cluj, Bucureşti şi Miercurea Ciuc - va oferi publicului un repertorriu de piese franceze baroce.

Spectacolul de închidere a festivalului va fi "Les Amorurs de Cassendre", o interpretare a poeziilor lui Pierre Ronsard, prezentat de ansamblul de renume mondial "La Fenice" (Pasărea Phoenix).

Festivalul de Muzică Veche din Miercurea Ciuc a luat fiinţă în anul 1980 şi este cea mai veche manifestare de acest gen din ţară. La şase ani de la debut, manifestarea a fost interzisă de regimul comunist, fiind reluată în 1990.

Din anul 2005, organizatorul festivalului este CCJ Harghita, cu sprijinul unor parteneri, între care Consiliul Judeţean şi Primăria Miercurea Ciuc. În anul 2008, festivalul a fost invitat să fie membru al Reţelei Festivalurilor de Muzică Veche din Europa, cu sediul la Lyon.

Manifestarea culturală internatională de la Miercurea Ciuc este promovată şi printr-un proiect cu finanţare europeană, derulat de Consiliul Judeţean Harghita.