Muzeul Antipa a avut încasări de peste 30.700 lei în ziua deschiderii

Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti s-a redeschis sâmbătă, la ora 10.00, după aproape trei ani în care a fost în renovare. Zeci de persoane au format cozi la uşile de la intrarea în instituţie dinainte de ora de deschidere, pentru a vedea o expoziţie transformată total, completată cu tehnologie modernă, în care fermecătoare rămân însă tot vechile exponate. Publicul a putut intra în Muzeul Antipa sâmbătă, până la ora 19.30, ultimii vizitatori părăsind instituţia între orele 20.30 - 21.00.

GALERIE FOTO

VIDEO - Imagini spectaculoase cu interiorul Muzeului Antipa după modernizare

Potrivit primelor estimări ale personalului Antipa, încasările din biletele achiziţionate sâmbătă de vizitatori cu bani cash au fost de peste 30.700 de lei. Au fost însă şi vizitatori care au cumpărat bilete de la cele două automate cu tichete plătind cu carduri bancare, fapt pentru care valoarea totală a încasărilor din biletele vândute de Muzeul Antipa în prima zi de redeschidere a instituţiei va fi disponibilă cel mai probabil peste câteva zile. De asemenea, reprezentanţii Antipa nu cunosc în momentul de faţă încasările de la magazinul muzeului, de unde vizitatorii pot cumpăra obiecte personalizate.

Pe de altă parte, tot potrivit unor estimări iniţiale oferite MEDIAFAX de reprezentanţii muzeului, peste 3.000 de persoane au vizitat Muzeul Antipa, sâmbătă, când instituţia a fost redeschisă după aproape trei ani de renovare. Cifrele exacte privind numărul de vizitatori în prima zi de redeschidere a muzeului urmează să fie disponibile în cursul zilei de duminică.

Personalul Muzeului Antipa se aşteapta încă din dimineaţa zilei de sâmbătă la un număr imens de vizitatori. Potrivit informaţiilor oferite la solicitarea MEDIAFAX, într-o zi "plină", înainte de renovare, Muzeul Antipa era vizitat de circa 1.000 de persoane. Pe de altă parte, la Noaptea Muzeelor, când expoziţiile puteau fi văzute gratuit, Antipa era vizitat în circa şase ore de aproximativ 19.000 de persoane. Totodată, dacă în 2008, înainte de închidere, Muzeul Antipa a avut 170.000 de vizitatori pe an, personalul instituţiei estimează că pe viitor vor fi peste 250.000 de intrări anual.

Pe de altă parte, reprezentanţii Muzeului Antipa au precizat că nu au fost înregistrate niciun fel de incidente, sâmbătă, în cursul celor zece ore de vizite în Muzeul Antipa. "Totul a decurs foarte bine", au spus reprezentanţii Muzeului Antipa. Ei au precizat că vizitatorii, în special copiii, au avut uneori tendinţa să atingă exponatele, însă muzeul este dotat cu senzori de mişcare şi a fost foarte bine supravegheat de personalul instituţiei.

Şi duminică, în cea de-a doua zi de la redeschiderea Muzeului Antipa, sute de oameni au format cozi la uşile instituţiei încă de la ora 10.00 pentru a vedea muzeul după renovare. La momentul difuzării acestei ştiri peste 500 de persoane, care formează o coadă care se întinde de la intrarea în Antipa şi până pe trotuar, spre Muzeul Ţăranului Român, aşteaptă să intre în muzeu. Muzeul îşi va închide uşile la ora 20.00, ultima vizită fiind permisă de la ora 19.00.

Bunici cu nepoţei, părinţi cu copii de toate vârstele, oameni maturi, dar şi tineri aşteaptă să vadă o expoziţie transformată total, completată cu tehnologie modernă, în care fermecătoare rămân însă tot vechile exponate.

Pentru adulţi, biletul de intrare la Muzeul Antipa costă 20 de lei, în timp ce elevii trebuie să plătească 5 lei, iar studenţii şi pensionarii 10 lei. Muzeul Antipa poate fi vizitat de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 20.00.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" a fost închis pentru renovare şi modernizarea expoziţiei permanente în ianuarie 2009 şi de atunci, an de an, la Noaptea Muzeelor (în jurul datei de 18 mai), bucureştenii au trecut pe acolo surprinşi că uşile sunt închise.

Multaşteptata redeschidere a muzeului s-a produs, în sfârşit, sâmbătă. Cei care vor trece pragul Muzeului Antipa îşi vor aminti, poate, de ultima vizită, făcută în copilărie - scheletul de Dinotherium gigantissimum, singurul complet din lume, sau renumita colecţie de fluturi sunt tot acolo, dar vor descoperi şi un muzeu nou-nouţ.

Cele 2.000 de exemplare de animele naturalizate sunt expuse în mediul lor natural recreat, alături de vecinii sau duşmanii lor din acest habitat, în ipostaze cât mai naturale: o haită de lupi atacă un cerb, ceea ce este ilustrat şi într-un film proiectat alături, sau un pui de struţ iese din ou.

Din adâncul mărilor până în savana africană sau la Polul Nord, sunt puse în lumina reflectoarelor, potrivită şi aceasta pentru a ilustra un anumit moment din zi sau felul în care se vede în apă, tot felul de specii de animale, despre care publicul se poate informa îndelung cu ajutorul info touch-urilor. Nu lipsesc sunetele sau proiecţiile ilustrative - în spatele unui grup de pelicani împăiaţi se vede un stol din cei reali luându-şi zborul. Pe lângă info-touch-uri, vizita poate fi ghidată prin închirierea unor căşti, în ambele cazuri informaţiile fiind puse la dispoziţie în limbile română şi engleză, dar şi de personalul specializat al muzeului.

La intrare, vizitatorii vor vedea mai întâi scheletul unui mastodont din America de Nord şi, pe pereţi, două trofee cu capete de elefant. După aceste exponate impresionante, ei vor putea descoperi, la demisol, fauna României. Într-o dioramă de 17 metri lungime, ca un acvariu uriaş, sunt expuşi peşti naturalizaţi din Marea Neagră. Urmează speciile din apele dulci, lunca inundabilă a Dunării, Delta Dunării, stepa, Bărăganul, Subcarpaţii, zona alpină şi aşa mai departe. La capătul drumului, se va trece printr-un culoar strâmt de peşteră reconstituită, care era în muzeu şi înainte de modernizare, dar a fost extins. Au fost reproduse desene rupestre şi plasate oase umane, precum cele descoperite în Carpaţi, dar şi în Gheţarul de la Scărişoara, la scară redusă. Vieţuitoarele peşterilor se regăsesc la ieşire în recipiente de diferite dimensiuni.

La parter, se poate vedea fauna Globului, cu urşi polari şi foci plutind pe bucăţi de gheaţă, speciile exotice din Madagascar până în India şi Australia, până la insecte de toate formele, mărimile şi culorile. De asemenea, există o secţiune dedicată rocilor şi mineralelor, o sală cu trofee, unde sunt întinse şi piei de şarpe, o zonă unde sunt expuşi "Uriaşii mărilor" - schelete de morsă, narval şi balenă cu cocoaşă.

Alte fosile sunt prezentate în mod inedit, de parcă abia au fost scoase la lumină, sub o podea de sticlă, pe care vizitatorii merg, iar de o parte şi de alta a sălii sunt alte schelete reconstituite.

Omul nu este neglijat în expoziţie, fiind prezentată evoluţia creierului sau a altor organe, de la peşte la om, trecând prin toate vertebratele, mulaje cu aborigeni de pe toate continentele şi filme ce tratează acţiunea omului asupra biosferei şi invită publicul să reflecteze la problemele de mediu.

Pe de altă parte, în sala multimedia a muzeului se vor ţine, de la 1 octombrie, diferite cursuri şi ateliere. Totodată, la parterul muzeului va fi pusă în funcţiune şi o cafenea.

Clădirea care adăposteşte Muzeul Antipa a fost consolidată şi restaurată, între 1996 şi 2005, iar expoziţia, refăcută, în 2000. Lucrările de modernizare a expoziţiei permanente a Muzeului Antipa au început în februarie 2009, instituţia fiind închisă pentru public. Instituţia urma să fie redeschisă în mai 2010, însă finalizarea lucrărilor a fost întârziată din mai multe cauze, precum întârzierea tranşelor de fonduri de la Ministerul Culturii şi a unor comenzi din străinătate, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţii Muzeului Antipa. Valoarea lucrărilor de modernizare a fost de 13 milioane de euro (10,9 milioane de euro fără TVA), fiind acoperită în cea mai mare parte de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, dar şi prin fonduri structurale (600.000 de euro).

Inaugurarea oficială a Muzeului "Grigore Antipa" în actualul sediu a avut loc în prezenţa Regelui Carol I, a Prinţului Ferdinand şi a Prinţesei Maria, pe 24 mai 1908. Cu această ocazie au fost deschise pentru vizitare 16 săli, dintre care una cuprindea patru diorame biogeografice, create de Grigore Antipa, printre primele realizate în lume şi care, datorită calităţii lor, au servit drept model pentru multe alte muzee din ţară şi străinătate. Dioramele din muzeele de ştiinţele naturii sunt prezentări expoziţionale, ecologice şi biogeografice, în care speciile de plante şi animale sunt montate pe substraturi şi în decoruri care imită mediul lor natural de viaţă.

Actualul patrimoniu al muzeului este format din colecţii zoologice, de minerale şi roci, paleontologice şi etnografice. În urma colectărilor realizate de specialişti din ţară şi străinătate, a donaţiilor şi achiziţiilor, colecţiile muzeului au sporit permanent, astfel că, în prezent, ele cuprind peste 2 milioane de piese, dintre care 2.000 sunt expuse.