Noaptea Albă a Galeriilor ţine vineri a 13 ediţie cu evenimente în 14 oraşe din ţară

Galerii de artă, muzee, institute culturale, spaţii alternative, huburi creative şi ateliere de artist din Bucureşti, Alba Iulia, Arad, Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Miercurea Ciuc, Petrila, Reşiţa, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Târgu Mureş şi Timişoara îşi vor deschide porţile publicului pentru o a 13-a ediţie care stă, doar simbolic, sub semnul ghinionului şi al superstiţiei.

Nu mai puţin de 68 de spaţii, galerii, spaţii alternative, huburi creative, ateliere de creaţie şi-au anunţat participarea la NAG numai în Bucureşti. Lor li se adaugă pentru al treilea an spaţiul Scena 9 unde se pun întrebările ”ce au de a face aztecii cu o casă aflată în centrul Bucureştiului care a aparţinut familiei regale?” şi ”Ce au de a face amerindienii cu istoria oraşului, cu istoria oamenilor care s-au perindat prin această casă?”

”Zidurile curţii Rezidenţei BRD Scena9 poartă imaginile unei istorii care aparţine strămoşilor altui loc spusă stângaci într-un amestec alandala de zeităţi aztece şi elemente de iconografie bizantină băgate în această poveste total «pe lângă». «Istorii pe din afară» este prima intervenţie pe aceşti pereţi integrată în procesul de transformare prin care spaţiul Rezidentei BRD Scena9 a trecut în ultimii trei ani. În 2016 Rezidenta BRD Scena9 îşi deschidea publicului oficial pentru prima data porţile prezentând un proiect special al ediţiei aniversare NAG care prezenta publicului bucureştean zece discursuri curatoriale ale celor zece oraşe participante la acest eveniment reuninte într-un «No Man’s Land». Trei ani mai târziu NAG continua seria de proiecte focus la Rezidenţa BRD Scena9 cu «Istorii pe din afară / Outside Histories», un proiect care transformă pereţii din curtea Rezidentei şi adauga un nou strat al unei noi istorii peste ceea ce probabil va rămâne cea mai «pe din afară» istorie din multele suprapuse. NAG invită primii patru artişti într-un prim episod al «Istoriilor pe din afară», patru nume cunoscute publicului: Pisica Pătrată, Robert Obert, Maria Bălan şi John Dot S. Vom vernisa «pe bune» acest proiect care va avea loc în curtea Rezidentei BRD Scena9 pe durata desfăşurării evenimentului Noaptea Albă a Galeriilor NAG între orele 19.00 – 03.00 prin finalizarea într-o sesiune de «live painting» în prezenţa publicului a acestei prime părţi din «Istorii pe din afară»”, arată iniţiatorii.

În spaţiul Tranzit.ro, din Bucureşti, Claudiu Cobilanschi, Olivia Mihălţianu şi Raluca Popa propun ”Cercetări artistice asupra plantelor”. Spaţiul Halucinarium - Triaj creativ show-ul de grup “Tree of Digital Life. New Environmental Imagining”, curatoriată de Carmen Casiuc, ce prezintă trei instalaţii realizate de artiştii digitali Thea Lazăr, George Crîngaşu şi Matei Dumitriu, alături de două concepte de design ambiental sustenabil, semnate de Andreea Brăescu şi Luisa Balaban. Expoziţia reconceptualizează natura şi relaţia noastră cu ea din perspectiva transformărilor economice, organizaţionale şi culturale pe care noua eră a globalizării digitale le aduce cu sine. În acelaşi spaţiu, de la ora 21.00, Nost.Algae este un proiect de cercetare ambientală sustenabilă iniţiat de Luisa Balaban ce explorează posibilităţile estetice, ambientale şi socio-economice ale vopselurilor naturale pentru textile prin pigmenţi extraşi dintr-o varietate de alge şi alţi compuşi alimentari.

Bucureştenii pot vizita şi expoziţia ”Formele sufletului”, care prezintă artişti spanioli la Instituto Cervantes. "Las formas del alma" este o expoziţie care prezintă lucrările a paisprezece artişti spanioli, Chechu Álava, María Bueno, Soledad Córdoba, Antonio F. Alvira, Santiago Lara, Mireya Martín Larumbe, Vicky Méndiz, Paula Noya, Mapi Rivera, José Luis Serzo, SUSO33, Yolanda Tabanera, Marina Vargas şi Juan Zamora, un demers curatoriat de Susana Blas. Kube Musette, Green Hours jazz&theatre-café & Grupul pentru Dialog Social (GDS) propun Animest VR Experience, proiecţii puse la punct împreună cu Loop Virtual Reality Solutions. Şi MARe/Muzeul de Artă Recentă participă la Noaptea Albă a Galeriilor - NAG 2019 la exact două zile (şi nopţi) după ce a împlinit un an de la deschiderea sa oficială, din 9 octombrie 2018, accesul publicului fiind posibil până la miezul nopţii.

La noaptea albă a galeriilor şi-au anunţat deja participarea 14 spaţii la Braşov şi tot atâtea în Cluj-Napoca, 12 spaţii în Iaşi, 10 spaţii, din Sibiu şi la fel în Târgu Mureş şi Timişoara, 7 spaţii, în Arad, 6 spaţii, la Craiova, 3 spaţii, pentru Miercurea Ciuc, 1 spaţiu, în Alba Iulia (framm's), Petrila (Mina Petrila), Reşiţa (Universitatea ”Eftimie Murgu”) şi Sfântu Gheorghe (Spaţiul Expoziţional de Artă Contemporană Magma).

La Alba Iulia, Ioana Ciolea si Bianca Ignat prezinta o serie de fotografii pe film alb-negru. Filmele au fost developate manual, iar imprimarea a fost realizata pe hartie fotografica, folosind un aparat de marit.

La Arad, alături de spaţiile atelierelor şi galeriilor ce participă la NAG, Muzeul de artă inaugurează expoziţia multimedia MAFA6/dig:it, care include lucrări semnate de artişti şi proiecte printre care se numără Thea Lazăr, Adrian Ganea, Flaviu Rogojan, Edith Lazăr, Adela Muntean, Ioana Vreme Moser, Monika Dorniak, Levente Kozma, Sergiu Sas, LAPSUS, Josepha Blanchet, Alex Halka, gH, Bogdanator, Electric Brother, Carlos Fernandez, Sergio Rojas Chaves, Stephanie Williams, Spam Index, kinema ikon, AIA, Adriana Oprea, Olga Stefan, Horea Avram, Cristian Nae, Sabin Bors, Ion Indolean şi George Sabău.

Artistul George Roşu deschide la ora 18.05, în Tipografia din Braşov, expoziţia ”Dorinţă cu autorizaţie”, un proiect de street art prin care răspunde la întrebarea ”Cum ar fi dacă am folosi canalele de comunicare comerciale sau publicitare (bannere, spoturi tv, ad-uri) pentru educaţie (şi artă)? Este un enunţ simplu, o propunere, o dorinţă”. Roşu expune şi la Cluj Napoca, în White Cuib, ”Castanii sunt bolnavi (Desene urâte)”.

Tot în cadrul NAG are program prelungit şi prima expoziţie din România de design multisenzorial, SENSORIA. Expoziţia este deschisă vizitatorilor între până pe 12 octombrie la Palatul Urania din Cluj. Publicul poate interacţiona cu lucrările designerilor cu ajutorul văzului, mirosului, auzului, atingerii şi al gustului. Expoziţia este organizată de Cluj Design Days şi acompaniată de un design happening, un fashion show şi tururi ghidate pentru copii. În acelaşi oraş, la Quadro 21 Gallery, este expusă instalaţia The End of Caresses. Taurus, de Enric Fort Ballester, care porneşte de la visul Faraonului din Geneza, 41.

La Craiova, Ordinul Arhitecţilor din România- Filiala Teritorială Oltenia găzduieşte anuala de arhitectură, cu o tematică ”legata de buna practica profesionala si alinierea la tendintele internationale”.

La Digital:Canvas, în Timişoara, Livia Mateiaş propune o instalaţie Multimedia şi Performance folosind un Ficus Ginsenf Bonsai, iar în Calpe Galery, în cadrul expoziţiei ”Între noi / Inbetween Us”, cu lucrări de Delia Călinescu, Dragoş Neagoe, Răzvan Neagoe, Mălina Ionescu, Ada Muntean, este programată, de la 19.00, proiecţia ”Visul lui Ion Petrişor”, de Dragoş Neagoe, într-un eveniment colateral al Bienalei Art Encounters.

”Temporalitati subiective” este titlul expoziţiei care îşi închide porţile chiar după NAG, la Galeria Labirint, de la Casa de Cultură din parcul Copou, din Iaşi. Cezara Moraru şi Ioana Palamar explorează conceptul de ”«timp», de la fiinţa concretă la o formă pură şi subtilă a intuiţiei, la timpul contemplaţiei şi timpul generat de conflictul dintre identitate şi diversitate. Tot în Iaşi, un (anti)cult al personalităţii are în vedere artista Larisa Danilov, cu instalaţia ”Prey4me”, la Galeria Nicolae Tonitza.

Ion Barbu expune la Petrila, Mad Ion, o serie de caricaturi care îl surprind pe Ion Iliescu. După deschiderea expoziţiei, la ora 20.00, de la20.15, artistul oferă un tur ghidat al muzeelor şi galeriilor petrilene.

Deschis de NAG, este şi Muzeul Jocurilor Video, din Reşiţa, o iniţiativă privată, realizată cu sprijinul Universităţii "Eftimie Murgu", ce îşi propune să prezinte istoria si evoluţia jocurilor video. Piesele expuse acoperă un interval de timp cuprins între 1976 până în prezent. Colecţia este compusă din cabinete arcade, piese ce prezintă evoluţia consolelor de jocuri video şi a consolelor portabile, piese ce prezintă modul în care designul gamepad-urilor a progresat de-a lungul anilor precum şi a accesoriilor utilizate alături de console.

Alexandru Cinean, Trif Alin dedică ”reCREAT”, în Strada Filarmonicii nr.23, din Sibiu, picturii , sculpturii şi graficii.

Tot în Sibiu, proiectul Frame the Besct îi pune pe Alexandru Bunescu, Alexandru Cinean, Andy Ciocan, Pavala Sergiu, Raluca Elena Cosareanu şi Tara von Neudorf în faţa publicului în mai multe spaţii din oraş, de la Atelierul de rame, la Turnul vechi.

Ion Grigorescu expune la Târgu Mureş, în Camera K'Arte, ”Marica”, un demers provenit ”dintr-o documentaţie asupra anilor 1970-1978 o adevărată ploaie de imagini fotografice, un desen aproape neîntrerupt, un portret din neîncetată cercetare”.