Oamenii de ştiinţă au aprobat extinderea prefixelor utilizate în sistemul global de măsurare. Ceea ce înseamnă un kilogram s-ar putea schimba în viitor

Acum se poate spune că Pământul cântăreşte aproximativ 6 ronnagrame, în loc de 6.000 de yottagrame.
Jupiter poate fi descris ca având o masă de aproximativ 1,9 quettagrame, în loc de doar 1,9 milioane de yottagrame. Iar greutatea unui electron este de un rontogram, adică 0,001 yoctograme.

5728 afișări

Imaginea articolului Oamenii de ştiinţă au aprobat extinderea prefixelor utilizate în sistemul global de măsurare. Ceea ce înseamnă un kilogram s-ar putea schimba în viitor

Sursa foto: Twitter

Capacitatea de a descrie mai succint greutatea planetei noastre şi a particulelor din lumea noastră vizibilă vine în urma unei reuniuni a oamenilor de ştiinţă şi a oficialilor de la periferia Parisului, care s-a încheiat vineri. Participanţii la cea de-a 27-a reuniune a Conferinţei generale privind greutăţile şi măsurile au convenit să introducă ronna, quetta, ronto şi quecto ca prefixe pentru Sistemul internaţional de unităţi de măsură, mai bine cunoscut sub numele de sistem metric.

A fost pentru prima dată din 1991 când oamenii de ştiinţă au aprobat extinderea prefixelor utilizate în sistemul global de măsurare.

Ronna se referă la utilizarea a 27 de zerouri după o primă cifră - sau 1.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000 -, iar quetta înseamnă că există 30 de zerouri. Ronto este inversul lui ronna, ceea ce înseamnă 0,0000000000000000000000000000000000000000001, în timp ce quecto este inversul lui quetta. Cei mai noi membri ai acestui club de prefixe se alătură celor mai cunoscute kilo (1.000), mega (1.000.000), milli (0,001) şi micro (0,000001), potrivit WashingtonPost.

„La prima vedere, s-ar putea să nu sune ca o schimbare deosebit de interesantă", a scris Oliver Jones, profesor de chimie a mediului la Universitatea RMIT din Australia, într-un e-mail. Dar "prefixele standard, care sunt aceleaşi în întreaga lume, ne ajută să spunem ce vrem să spunem şi pentru ca ceilalţi să ne înţeleagă".

Cele mai recente adăugiri au fost "determinate de cerinţele tot mai mari ale ştiinţei datelor şi ale stocării digitale, care utilizează deja prefixe aflate în partea superioară a gamei existente", a precizat Laboratorul Naţional de Fizică din Marea Britanie într-un comunicat. Toate datele din lume vor totaliza aproximativ 175 de zettabytes (21 de zerouri), adică aproximativ 0,175 yottabytes, până în 2025, preconizează compania de informaţii de piaţă IDC.

Oamenii de ştiinţă sunt pe cale să schimbe ceea ce înseamnă un kilogram.

Richard Brown, şeful departamentului de metrologie, sau de măsurare de la NPL, a prezentat cele patru noi prefixe pentru a fi aprobate de delegaţii care reprezintă cele 64 de ţări, inclusiv Statele Unite, care sunt membre ale Biroului Internaţional de Greutăţi şi Măsuri.

Noii termeni sunt necesari pe măsură ce cantitatea de date digitale creşte, a declarat Brown pentru Associated Press. „În ultimii 30 de ani, sfera de date a crescut exponenţial, iar oamenii de ştiinţă din domeniul datelor şi-au dat seama că nu vor mai avea cuvinte pentru a descrie nivelurile de stocare", a spus el.

Jones, profesorul de la RMIT, a declarat că noile unităţi "ne ajută să gestionăm infrastructura digitală, să avansăm din punct de vedere ştiinţific şi să menţinem societatea, şi de aceea această schimbare este importantă".

Ronna, ronto, quetta şi quecto au fost selectate deoarece literele R şi Q nu sunt folosite pentru prefixoanele existente, a adăugat Brown. Simbolurile pentru ronna şi quetta vor fi R şi, respectiv, Q, în timp ce cele pentru ronto şi quecto vor fi r şi q.

Utilizarea regulată a celor mai recente adăugiri la sistemul de măsurare va fi probabil limitată la oamenii de ştiinţă şi profesioniştii în domeniul datelor. Însă participanţii la conferinţă au declarat că prefixele trebuie introduse preventiv, pentru a preveni adoptarea unor prefixe neoficiale.

Delegaţii au convenit, de asemenea, să nu mai adauge secundele bisecte la ceasurile oficiale până în 2035. Acestea au fost folosite pentru a compensa diferenţa dintre timpul atomic şi rotaţia mai lentă a Pământului. Secundele bisecunde pot crea "discontinuităţi care riscă să provoace disfuncţionalităţi grave în infrastructurile digitale critice", inclusiv cele care dictează sistemele globale de telecomunicaţii şi de transmitere a energiei, a precizat conferinţa.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria life-inedit

Citește pe alephnews.ro: Donald Tusk, premierul Poloniei, avertizează că amenințarea unui Al Treilea Război Mondial este „serioasă și reală”

Citește pe www.zf.ro: Germania, prinsă în mijlocul unui război care riscă să arunce toată Europa în haos: Cancelarul german Olaf Scholz este presat să trimită rachete cu rază lungă de acţiune în Ucraina

Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: sistem masurare,; stiinta,; aprobare,; extindere prefixe,; reuniune,; masuri

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.