Procesul de ”meteorizare îmbunătăţită a rocilor" ar putea ajuta la răcirea planetei noastre supraîncălzite

Oamenii de ştiinţă ai ONU sunt acum conştienţi de faptul că doar reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră nu va fi suficientă pentru a opri nivelurile periculoase de încălzire.
Aceştia spun că va fi nevoie de o eliminare a dioxidului de carbon, adică de scoaterea activă a acestuia din atmosferă.
Printr-un proces cunoscut sub numele de "meteorizare îmbunătăţită a rocilor", ar putea ajuta la răcirea planetei noastre supraîncălzite.

1065 afișări

Imaginea articolului Procesul de ”meteorizare îmbunătăţită a rocilor" ar putea ajuta la răcirea planetei noastre supraîncălzite

Sursa foto: Twitter

Ce este captarea dioxidului de carbon şi cum poate lupta împotriva schimbărilor climatice?

Plantarea copacilor este cea mai naturală modalitate de a face acest lucru, dar are limitele sale. CO2 care este captat este eliberat atunci când lemnul putrezeşte sau arde şi există limite în ceea ce priveşte suprafaţa pe care pot fi plantaţi copacii.

Captarea directă a aerului (DAC), între timp, aspiră mecanic CO2 din atmosferă şi îl stochează în subteran, potrivit BBC.

Îmbunătăţirea meteorizării rocilor se situează undeva între natural şi artificial. Acesta ia procesul natural, dar foarte gradual, de alterare a vremii şi îl amplifică pentru a elimina carbonul mai repede.

La o carieră de peste râul Firth of Forth, din Edinburgh, Jim Mann, a cărui companie UNDO, a obţinut o investiţie nouă de 12 milioane de lire sterline şi doreşte să îşi extindă operaţiunile.

Dar bucăţile mici de rocă de bazalt care au rămas sunt preţuite de compania lui Jim. Acestea au o proprietate utilă, atunci când se înmoaie în ploaie, elimină dioxidul de carbon din atmosferă.

Timp de milenii, rocile vulcanice şi stâncile au eliminat încet carbonul în timp ce se expun la ploaie. Îmbunătăţirea procesului de meteorizare a rocilor foloseşte bucăţi mici pentru a creşte cantitatea de contact între ploaie şi rocă şi, prin urmare, cantitatea de meteorizare şi de eliminare a carbonului.

Sub formă de stâncă sau îngrămădit în carieră, bazaltul se deteriorează foarte lent. Pentru a maximiza eliminarea carbonului, acesta trebuie să fie răspândit pe o suprafaţă mai mare.

Şi aici intervin fermierii locali, care ajută planeta şi primesc în schimb îngrăşăminte gratuite. Pe lângă faptul că reţine carbonul, s-a demonstrat în cadrul testelor că bazaltul îmbunătăţeşte atât randamentul culturilor, cât şi calitatea păşunilor.

Nu este nevoie de niciun echipament specializat. O remorcă este încărcată cu 20 de tone de bazalt înainte ca un tractor să o tragă în sus şi în jos, o roată rotativă din spate împrăştiind micile roci.

„Este gratuit, ceea ce este destul de important pentru un fermier", spune John Logan râzând în timp ce bazaltul este împrăştiat pe câmpul său. El a văzut testele UNDO la o fermă vecină.

„Se pare că va face iarba mai bună, aşa că asta nu poate fi decât un lucru bun pentru vite, pentru că mănâncă iarbă mai bună".

Ce spun specialiştii?

Unii experţi sunt îngrijoraţi de faptul că astfel de tehnici de eliminare a carbonului ar putea distrage atenţia oamenilor de la prioritatea mai urgentă a reducerii emisiilor şi chiar ar putea fi folosite ca justificare pentru a continua să ducem o viaţă intensivă în ceea ce priveşte emisiile de carbon.

Oamenii de ştiinţă de la UNDO au calculat că sunt necesare patru tone de roci de bazalt pentru a capta o tonă de CO2.

Având în vedere că emisiile de CO2 ale unui britanic obişnuit sunt estimate la aproximativ 7 tone pe an, aceasta înseamnă că fiecare dintre noi are nevoie de aproximativ 30 de tone, sau de o remorcă şi jumătate de bazalt care să fie împrăştiată anual doar pentru a ajunge la un echilibru.

UNDO intenţionează să se extindă rapid în următorii câţiva ani şi a atras câţiva susţinători serioşi. Microsoft a fost de acord să plătească pentru împrăştierea a 25.000 de tone de bazalt pe câmpurile din Marea Britanie. Ca parte a înţelegerii, Microsoft va ajuta, de asemenea, la auditul proiectului şi va verifica dacă acesta funcţionează aşa cum a fost prevăzut.

„Chimia esenţială are sens", a spus Dr. Steve Smith, expert în eliminarea carbonului de la Universitatea Oxford.

„Măsurarea cantităţii de CO2 care ar fi eliminată şi unde se duce în cele din urmă, este una dintre provocările cheie, iar în acest moment nu există un sistem standardizat".

În cele din urmă, Dr. Smith crede că această idee ar putea deveni o parte standard a modului în care sunt cultivate terenurile.

„Este ceva care poate fi integrat în modul în care folosim terenurile în prezent şi care poate aduce un beneficiu în ceea ce priveşte eliminarea carbonului, alături de alte beneficii în ceea ce priveşte modul în care folosim terenurile pentru alimente şi culturi", spune el.

În acest an, UNDO intenţionează să planifice împrăştierea a 185.000 de tone de bazalt şi speră ca, până în 2025, să fi eliminat un milion de tone de CO2. Este încă o picătură în ocean în comparaţie cu emisiile. În 2022, se crede că lumea ar fi evacuat în atmosferă aproximativ 37 de miliarde de tone de CO2.

Citește pe alephnews.ro: Sondaj Avangarde: Care este intenția de vot a românilor în 2025 și în ce candidați au încredere pentru prezidențiale?

Citește pe www.zf.ro: Lovitură în plin pentru economia românească: Chinezii de la Haier închid fabrica din judeţul Prahova, un proiect de 70 de milioane de euro unde creaseră peste 1.000 de locuri de muncă. Proiectul a fost inaugurat în 2021

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: ajutor,; imbunatatire,; proces,; planeta,; racire,; eliminare,; copaci,; dioxid de carbon,; co2,; companie

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.