REPORTAJ: Amatori de tatuaje, "exponate vii" la Sibiu, unde au venit cu programare la artistul preferat - FOTO

Peste 55 de artişti specializaţi în tatuaje participă, în acest week-end, la Sibiu, la Transilvania Tatoo Expo, o combinaţie între studio de tatuaje, expoziţie, seminar, schimb de experienţă şi festival, unde cei interesaţi să îşi facă un tatuaj au de unde alege, atât dintre modele, cât şi dintre artişti.

Organizatorul Ovidiu Popârţan spune că această convenţie e importantă şi pentru breaslă, dar şi pentru amatorii de tatuaje, care trebuie să afle riscurile şi consecinţele unui astfel de "desen" pe viaţă.

Artiştii participanţi provin din 18 ţări, precum Statele Unite ale Americii, Noua Zeelandă şi state europene, dar numai şase din ei sunt români, veniţi din Braşov, Bucureşti, Iaşi şi Sibiu. Fiecare şi-a adus "portofoliul viu", oameni pe care i-a tatuat de-a lungul timpului şi care pot fi "studiaţi" timp de trei zile, la Sibiu, în total fiind trei sute de persoane.

În afară de faptul că sunt "exponate vii", unii au venit la Sibiu şi pentru că mai vor un tatuaj de la artistul preferat, pe care îl urmăresc prin lume, iar standul de lucru de aici este o bună ocazie, pentru care şi-au făcut chiar programare.

Chiar şi artiştii au făcut, la rândul lor, pasiuni pentru opera altor profesionişti şi-i urmăresc pretutindeni. Un astfel de exemplu este Fuiu din Braşov, un artist cu stand propriu la convenţia de la Sibiu, care îi admiră munca lui Don Fat.

"Îmi place foarte mult munca lui, modul în care lucrează. Şi, pentru că-mi place, am decis ca mâna stângă să fie în întregime tatuată de el. Am tatuaje pentru care am mers în diferite locuri din Germania, la Bruxelles, iar acestea sunt făcute la Sibiu, când a venit Fat aici", povesteşte Fuiu, arătând mai multe tatuaje înfăţişând chipurile unor femei.

De altfel, pe mâna stângă el are mai multe tatuaje cu femei. Întrebat de ce are atâtea tatuaje cu femei, acesta răspunde râzând: "Îmi plac femeile. Chiar dacă fug prin lume după un bărbat să mi le tatueze, îmi plac totuşi femeile".

În partea superioară a braţului, Fuiu are un tatuaj cu un craniu, un chip de diavol, corniţe, într-o montare nu foarte înfricoşătoare despre care spune că este un "autoportret": "Aşa, mai drăcuşor. Acesta sunt eu".

Fat, cum îl numesc toţi din jurul său, este un tânăr spaniol simpatic, care spune despre el că nu face nimic special.

"Pentru mine, nimic din ceea ce fac nu este special. Fac doar ceea ce place oamenilor şi sunt suficient de norocos că oamenilor le place ceea ce fac şi mă lasă să fac în continuare. Cel mai des fac desene înfricoşătoare realistice. Cei care vin la mine îmi dau o idee despre ceea ce doresc şi eu combin asta cu ceva idei trăsnite care-mi vin pe moment şi iese ceea ce iese. Cam tuturor le place ce iese", povesteşte Fat.

El a susţinut la Sibiu şi un seminar în care i-a învăţat pe cei interesaţi, în principal artişti din întreaga lume, cum să facă desene extraordinare folosind tehnici simple. "Ceea ce fac eu este o altfel de abordare a tatuajelor realistice, un mod mai simplu de abordare. Seminarul se numeşte «Less is more» şi este construit în jurul ideii de cum faci o chestiune simplă să arate extraordinar. Sunt câteva tehnici şi diferite moduri de abordare a lucrurilor pe care le-am învăţat umblând în lume şi lucrând cu unii dintre cei mai mari artişti ai genului", mai spune Fat.

El i-a învăţat pe artiştii interesaţi cum să îmbine elemente şi tehnici folosite în pictură pentru a reda aceleaşi efecte pe pielea umană şi le-a prezentat metode de a realiza efecte de tridimensionalitate.

Şi organizatorul Ovidiu Popârţan a susţinut un seminar, adresat în principal celor care doresc să-şi facă un tatuaj.

"Tatuajul este ca un număr de acrobaţie, dacă ai făcut o greşeală, ai căzut de pe sârmă. E gata. Nu se poate face niciun compromis", afirmă el, subliniind importanţa regulilor de igienă, întrucât în caz contrar cineva se poate îmbolnăvi de hepatită ori sifilis.

El spune că cei care vin pentru a-şi face un tatuaj sunt consiliaţi şi uneori chiar încearcă să-i convingă să renunţe. "Sunt oameni a căror activitate, viaţă nu este compatibilă cu treaba asta. Dacă azi îşi face Rihanna trei steluţe şi o fată de 17 ani care este fan vrea să şi le facă, ar fi păcat. Peste câţiva ani, uită de Rihanna şi rămâne cu steluţele toată viaţa. Noi de asta suntem aici, să explicăm oamenilor asta, ce înseamnă tatuaj profesional faţă de un tatuaj de amator, care poate duce la consecinţe grave", spune Ovidiu Popârţan.

El spune că în salonul său se acordă o mare atenţie trierii persoanelor care urmează a fi tatuate.

"Avem un sistem foarte clar la studio prin care-i eliminăm pe toţi care sunt indecişi. Noi nu putem să-i analizăm psihologic pe fiecare şi să decidem dacă să-şi facă sau nu tatuaj, dacă vrea sau nu un tatuaj, dar termenul de când intră în studio prima dată până când i se face tatuajul este destul de lung, sunt mai multe întâlniri şi au destul timp să se răzgândească. Noi nu facem tatuaje instant pe ideea că plec în Germania sau plec la mare şi vreau. Astea cad din prima", afirmă el.

El spune că, de obicei, o atenţie sporită se acordă persoanelor care se tatuează pentru prima dată. "Dacă vine unul şi-l văd că nu are tatuaje, nu o să-i fac unul direct pe gât, că nu vreau eu să fiu acela care-i pune o ştampilă pe viaţă. Îi explic care sunt toate consecinţele sociale, poate chiar referitor la familie, poate nu toată lumea o să accepte chestia asta. Atunci se va lovi de tot felul de situaţii care nu-i vor face plăcere şi eu nu vreau ca el să-şi aducă aminte de mine ca cel care l-a stigmatizat", susţine artistul sibian.

Întrebat de povestea lui personală, Ovidiu zâmbeşte. Şi-a făcut primul tatuaj la 15 ani, "un pic prea devreme", dar spune că de vină a fost libertatea de după Revoluţie, cu care mulţi tineri n-au ştiut ce să facă. Din fericire, lui i-a plăcut tatuajul şi intrând în posesia unor reviste, care ajungeau în România aduse de cei care aveau rude în Germania, a început să studieze tot mai mult. S-a apucat apoi să repare tatuaje pe care prietenii lui le aveau făcute din armată şi aşa, încet- încet, s-a specializat în tatuaje.

Era în liceu când l-a cuprins pasiunea pentru tatuaje, deşi a studiat informatică, apoi a mers la un liceu cu profil veterinar, pentru că-i plăceau animalele. A făcut o şcoală postliceală de grafică şi apoi Şcoala de artă, perfecţionându-şi tehnica. A umblat apoi prin lume la întâlniri şi convenţii, învăţând tot mai mult. Cota sa în străinătate a ajuns la 150 de euro pe oră, dar spune că România nu poate cere mai mult de 200 de lei pe oră.

Prin 1997, a început să facă demersurile pentru a-şi deschide un studio de tatuaje şi toate autorităţile l-au crezut nebun, întrebându-l la ce-i trebuie aşa ceva. L-au trimis pentru avize la tot felul de ministere şi după doi ani a primit certificatul şi şi-a deschis primul salon autorizat de tatuaje din România.

El spune că unul din motivele pentru organizarea convenţiei e să schimbe ideea generală asupra oamenilor tatuaţi. "Mai şterge un pic din prejudecăţile legate de lumea noastră. Oamenii văd aşa o gaşcă de oameni, care arată ca din Mad Max, dar nici măcar un pahar nu au spart. N-am avut niciun fel de incident, niciodată. La început, oamenii se uitau la cei tatuaţi să vadă dacă nu latră, dar încet, chiar şi autorităţile locale, au văzut că nu e aşa şi am reuşit să mai curăţam imaginea", spune Ovidiu Popârţan.

În urmă cu cinci ani, la prima ediţie, Transilvania Tatoo Expo era singura convenţie de tatuaje din România. În prezent se mai organizează două în ţară, la Iaşi şi Bucureşti.

Costi din Bucureşti este cel care o organizează pe cea din Capitală şi participă în aceste zile la convenţia de la Sibiu.

Costi spune că în ultimii doi-trei ani "femeile au prins tupeu" şi tot mai multe se tatuează, chiar şi în locuri vizibile, pe braţe sau picioare, nu doar în locuri ascunse. El afirmă că peste 80 la sută dintre clienţii săi sunt femei în această perioadă, dar a tatuat parlamentari, senatori, poliţişti, angajaţi ai SRI, directori de bănci sau companii multinaţionale.

"Cei a căror viaţă nu este compatibilă cu tatuajele pot să-şi facă pe piept, pe spate şi pe mâini până la nivelul mânecii de la cămaşă. Nu pot apărea la birou plini de tatuaje, dar oamenii îşi fac, respectând fiecare locul în care lucrează", povesteşte Costi.

Potrivit acestuia, cel mai trist este faptul că tineri de 17 ani vin însoţiţi de părinţi şi vor să-şi facă tatuaje nepotrivite în locuri extrem de vizibile. "De la 17 ani se pot tatua dacă vin însoţiţi de părinţi. E trist că reuşesc să-şi convingă părinţii să-ţi facă tatuaje în locuri vizibile. Încercăm să le explicăm părinţilor că, poate, la 25 de ani vor vrea să-şi facă o carieră şi vor fi împiedicaţi de acel tatuaj. Majoritatea răspund: «Păi dacă el vrea!». E trist, că el peste cinci ani poate nu mai vrea", afirmă Costi, care îl va avea ca invitat, la convenţia de la Bucureşti, din 11-13 octombrie, pe americanul Matt Gone, cunoscut drept omul şah, având tatuată o tablă de şah pe tot corpul.

Convenţia de la Sibiu se va încheia duminică seara.