REPORTAJ: Anim'est Chişinău, un festival care se dezvoltă frumos şi schimbă, câteva zile, viaţa oamenilor

Festivalul Anim'est Chişinău a ajuns la cea de-a patra ediţie, iar moldovenii par să "guste" tot mai mult filmele de animaţie, drept urmare, organizatorii vor să dezvolte cât mai frumos acest eveniment, pentru că e "minunat să simţi că poţi să schimbi un pic viaţa unor oameni, pentru câteva zile".

Urmărește
141 afișări
Imaginea articolului REPORTAJ: Anim'est Chişinău, un festival care se dezvoltă frumos şi schimbă, câteva zile, viaţa oamenilor

REPORTAJ: Anim'est Chişinău, un festival care se dezvoltă frumos şi schimbă, câteva zile, viaţa oamenilor (Imagine: Dorina Călin/Mediafax Foto)

Festivalul Internaţional de Film de Animaţie Anim'est de la Chişinău a avut loc în perioada 30 octombrie - 2 noiembrie, timp în care, copii, tineri, dar şi adulţi au avut şansa de a viziona cele mai reuşite filme de animaţie ale anului. Moldovenii au urmărit, cu interes, povestea furnicilor roşii şi negre care se războiesc din cauza unei cutii cu zahăr abandonată la un picnic, în filmul "Minuscule - La vallée des fourmis perdues", au ascultat cum broaştele le vorbesc oamenilor pentru a-i avertiza privind un nou potop care va distruge Pământul, în animaţia "La prophétie des grenouilles", şi au fost alături de Jiro în drumul lui spre a-şi urma visul de a deveni unul dintre cei mai desăvârşiţi proiectanţi de avioane din lume, în ultimul film regizat de Hayao Miyazaki "The Wind Rises". De asemenea, "Evangelion: 1.0 You Are (Not) Alone", "Evangelion: 2.0 You Can (Not) Advance", "Kin-dza-dza!", "Ku! Kin-dza-dza!", precum şi "Jack et la mécanique du coeur" se numără printre animaţiile care au fost proiectate la această ediţie a Festivalului Anim'est de la Chişinău.

Anim'est Chişinău a avut succes încă de la prima ediţie, însă, cu fiecare an, dorinţa moldovenilor de a viziona filme de animaţie este din ce în ce mai accentuată. Mihai Mitrică, directorul festivalului Anim'est, a declarat pentru MEDIAFAX că, la prima ediţie de la Chişinău, au "testat" publicul, oferindu-i mai puţine filme, după care, în cel de-al doilea an, oferta a fost mai bogată. Din păcate, publicul "n-a făcut faţă". Deşi audienţa a fost în continuare numeroasă, nu au fost mulţi spectatori chiar la toate proiecţiile.

"Ne-am dat seama că e prea mult pentru ei. Aşa că, de-abia de anul trecut am echilibrat programul şi, probabil, vom rămâne aşa încă ceva ani buni, până va creşte publicul", este de părere Mihai Mitrică.

Publicul din Chişinău este unul "receptiv, foarte prietenos şi absoarbe absolut orice le dăm", spune, la rândul său, Vlad Ilicevici, director executiv al Festivalului Anim'est. Acesta afirmă că spectatorii le mulţumesc de fiecare dată când ies din sala de cinematograf şi se arată foarte bucuroşi să participe în fiecare an la Anim'est.

"E minunat că simţi, în mod real, că poţi să schimbi un pic viaţa unor oameni, pentru câteva zile", a mai declarat Vlad Ilicevici pentru MEDIAFAX.

Viaţa culturală din Republica Moldova e "ceva mai săracă" decât cea din Bucureşti, este de părere Laurenţiu Brătan, preşedintele Este'n'est. De aceea, spune acesta, publicul de aici este diferit de cel din capitala României, pentru că are alte aşteptări.

"Oamenii aşteaptă să vadă filme de calitate de peste tot din lume, noi prezentăm şi ce se întâmplă în România în domeniul animaţiei, prezentăm şi oportunităţile pe care le au animatorii moldoveni să se dezvolte în workshop-urile din România", a declarat Laurenţiu Brătan pentru MEDIAFAX.

Dorinţa mare a moldovenilor de a participa la Anim'est este o consecinţă, într-o oarecare măsură, şi a faptului că, în Chişinău, există doar două astfel de evenimente. Potrivit lui Dumitru Marian, coordonatorul Anim'est Chişinău, Festivalul Internaţional de Film de Animaţie şi Festivalul Internaţional de Film Documentar Cronograf sunt "unicele festivaluri declarate de film". Pe lângă aceste două mari evenimente cinematografice, în Chişinău se organizează şi diferite prezentări, cum ar fi Săptămâna filmului polonez şi Săptămâna filmului spaniol. "Şi cam asta este", concluzionează Dumitru Marian.

Faptul că nu sunt prea multe evenimente cinematografice în Chişinău reprezintă, într-un fel, o şansă în plus pentru ca un număr cât mai mare de persoane să cunoască "lumea animaţiei". Mihai Mitrică spune că la Anim'est Chişinău vin oameni care "ştiu cu ce se mănâncă filmul de animaţie", dar numărul lor este mic, iar rolul acestui festival este să educe oamenii şi să le explice ce înseaamnă animaţia, cum se face un film, care sunt marii regizori de filme de animaţie.

"Nu e surprinzător, dar, anul acesta, ca şi anul trecut, din ce în ce mai mult oamenii ştiu exact ce înseamnă Anim'est şi ce aduce. E un semn bun", mai spune Mihai Mitrică.

Pentru ca numărul spectatorilor care participă la Anim'est Chişinău să crească este nevoie şi de o mai mare implicare a autorităţilor locale, care să promoveze acest eveniment, spun organizatorii.

"Noi facem tot ce putem din punct de vedere al promovării, în raport cu mijloacele pe care le avem, mai ales cele financiare. Dacă ne-am permite să umplem oraşul cu billboard-uri şi city light-uri, am face-o", spune Laurenţiu Brătan, precizând că ar fi nevoie de un buget mult mai mare, comparativ cu cel pe care l-au avut anul acesta, de exemplu, care a fost mai mic de 20.000 de euro.

În schimb, Dumitru Marian spune că una dintre marile realizări ale ediţiei din acest an a fost că au obţinut, "în sfârşit", finanţare de la Ministerul Culturii din Republica Moldova. "În momentul în care am abordat Ministerul Culturii, n-a trebuit să le explicăm cât de important e festivalul şi ce este Anim'estul, pentru că ei deja cunoşteau asta şi au fost receptivi din prima şi ne-au ajutat", afirmă Dumitru Marian.

În plus, acesta spune că, de la prima ediţie şi până în prezent, numărul de parteneri media s-a triplat, ceea ce îi "bucură".

De la an la an, Anim'est câştigă tot mai multă notorietate şi, spune Laurenţiu Brătan, "începe să capete o identitate proprie", devine independent de cel de la Bucureşti.

"Dacă, la prima ediţie, chiar şi la a doua ediţie, Anim'est Chişinău era oarecum un follow-up al ediţiei de la Bucureşti, acum am vrut să prezentăm programe pe care nu le prezentăm la Bucureşti şi filme pe care nu le prezentăm la Bucureşti", mai spune Laurenţiu Brătan.

Astfel, la ediţia de anul acesta a Festivalului Anim'est de la Chişinău au fost prezentate cele mai bune filme de animaţie de la competiţia internaţională a Festivalului de Film de la Stuttgart din 2014, precum şi cele mai bune animaţii de la Baden - Württemberg, din perioada 2012 - 2014.

Şi animaţiile din competiţia românească au încântat publicul de anul acesta de la Anim'est Chişinău.

De asemenea, cea de-a patra ediţie a Creepy Animation Night, care a avut loc în noaptea de Halloween, a fost extrem de apreciată de publicul din Moldova. De la decapitări, extratereştri, fantome şi eviscerări la întâmplări morbide pline de umor negru, sex bizar şi răsturnarea religiilor, noaptea bizară a festivalului şi-a propus, mai mult ca oricând, să exploreze partea întunecată a animaţiei.

Vlad Ilicevici spune că evenimentele şi activităţile s-au diversificat de la prima ediţie şi până anul acesta.

"Am reuşit să organizăm prima oară un workshop de copii, cu Vasi Alboiu, care a funcţionat minunat, am văzut în dimineaţa asta (duminică, n.r.) filmele. Sunt foarte, foarte, foarte frumoase şi foarte, foarte fresh. În afară de asta, am organizat o conferinţă specială, cu titul «Artă de propagandă în filmul de animaţie», cu o selecţie de filme curatoriată de Ulrich Wegenast. Ne bucurăm că l-am adus pe Ulrich la Chişinău, reprezentând atât Festivalul din Stuttgart, cât şi şcoala de film din Baden - Württemberg, care este una dintre cele mai mari şcoli de animaţie din Europa", a spus Vlad Ilicevici.

De asemenea, după cum spune Dumitru Marian, activităţile s-au diversificat şi pentru că au reuşit să facă parteneriate cu câteva alte instituţii. Astfel, spre deosebire de celelalte ediţii, anul acesta au avut trei spaţii de desfăşurare. Primul a fost Cinema Odeon, unde au avut loc proiecţiile filmelor, clubul Tipografia 5, unde a avut loc Animusic Night, care a inclus competiţia de videoclip şi advertising, dar şi Muzeul Naţional de Artă, unde a avut loc prezentarea lui Ulrich Wegenast "Artă, Politică şi Propagandă în Germania după 1945".

Cea de-a patra ediţie a Festivalului Anim'est de la Chişinău s-a încheiat duminică seară, însă organizatorii nu se opresc aici. Cu toate acestea, planurile lor de a face ca filmele de animaţie să fie cunoscute de cât mai multe persoane depind foarte mult şi de bugetul alocat festivalului. Idei există, însă este nevoie de bani pentru a le realiza. Una dintre dorinţele organizatorilor este de a delimita cele două festivaluri, cel de la Bucureşti şi cel de la Chişinău, şi de a avea o competiţie "cu totul diferită faţă de cea de la Bucureşti", după cum declară Mihai Mitrică.

La rândul său, Vlad Ilicevici spune că şi-ar dori ca, la un moment dat, numărul de zile de desfăşurare a festivalului, precum şi numărul de filme proiectate să crească.

Mai multe informaţii despre Festivalul Anim'est Chişinău pot fi găsite pe site-ul http://www.animest.md/.

Partenerii festivalului sunt Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), Institutul Cultural Român (ICR), Goethe - Institut Bucureşti, Centrul Cultural German Akzente, Alianţa Franceză, Ministerul Culturii din Republica Moldova, Primăria Municipiului Chişinău, ICR Mihai Eminescu, Ambasada României în Republica Moldova şi Moldova Film.

Festivalul Internaţional de Film de Animaţie Anim'est este organizat de Asociaţia culturală Este'n'est şi ALTFilm. La Bucureşti, Festivalul Anim'est s-a desfăşurat în perioada 3 - 12 octombrie.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici