Stephen Hawking: Omenirea ar trebui să evite orice contact cu civilizaţiile extraterestre

"Dacă extratereştrii ne-ar vizita, rezultatul ar fi mai grav decât atunci când Cristofor Columb a debarcat în America, cu rezultate nu prea bune pentru amerindieni", a declarat Stephen Hawking.

"Extratereştrii evoluaţi poate că au devenit nomazi care caută să cucerească şi să colonizeze planetele pe care le găsesc", a explicat specialistul britanic în această nouă serie de emisiuni, intitulată "Stephen Hawking's Universe".

În ipoteza existenţei vieţii extraterestre, astrofizicianul britanic consideră că "adevărata provocare constă în a şti cum arată în realitate aceşti extratereştri".

Oamenii de ştiinţă au încercat deja de mai multe ori să contacteze eventualele civilizaţii extraterestre. În 2008, agenţia spaţială americană (NASA) a lansat în spaţiu cântecul trupei The Beatles intitulat "Across the Universe", cu ajutorul undelor radio, cu scopul de a trimite un mesaj de pace către eventualele forme de viaţă inteligente din Univers. Acest mesaj urmează să ajungă în apropiere de Polaris (Steaua polară) din constelaţia Ursa Mică în anul 2439.

În trecut, NASA a trimis în spaţiu câteva sonde care aveau la bord fotografii, înregistrări audio şi diagrame care arătau locul în care se află planeta noastră în Univers.

Stephen Hawking, în vârstă de 68 de ani, renumit pe plan mondial pentru lucrările sale despre univers şi gravitaţie, este autorul volumului "Scurtă istorie a timpului" (publicat şi de Humanitas, în 2004), una dintre cele mai de succes cărţi din literatura ştiinţifică, şi al volumului "George şi cheia secretă a universului" (apărut şi la Humanitas, în 2009).

Atins de scleroză laterală amiotrofică, o maladie paralizantă cu care a fost diagnosticat pe când avea 22 de ani, profesorul se deplasează într-un scaun cu rotile şi comunică prin intermediul unui computer şi al unui sintetizator vocal.

Scleroza laterală amiotrofică - boala Lou Gehrig - se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală - mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se ştie că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moştenită a acesteia.

Stephen Hawking a început să predea la Universitatea Cambridge în 1962. El a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.