STUDIU: Emisiile de dioxid de carbon au amânat următoarea eră glaciară

Această analiză ştiinţifică a fost realizată cu scopul de a determina condiţiile care stau la baza glaciaţiunilor de pe Terra, precum aceea care s-a manifestat pe planeta noastră în urmă cu peste 12.000 de ani.

Potrivit acestui studiu, publicat în revista Nature, cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă este mult prea mare, iar Terra va intra într-o fază prelungită de încălzire.

"În teorie, următoarea eră glaciară ar putea să înceapă mult mai târziu în viitor, dar nu există nicio importanţă practică în a discuta dacă ea va începe peste 50.000 sau peste 100.000 de ani", a declarat Andrei Ganopolski de la Institutul de Cercetări despre Impactul asupra Climei, din oraşul german Postdam, coordonatorul studiului.

Terra a cunoscut mai multe cicluri de ere glaciare, întrerupte de perioade de încălzire, pe parcursul ultimilor 2,5 milioane de ani, în perioada cuaternară.

Calotele glaciare au acoperit regiuni întinse, apoi s-au retras. În punctul ei de maximă extensie, ultima glaciaţiune a acoperit cea mai mare parte din America de Nord, nordul Europei, Rusia şi Asia.

În emisfera sudică, o expansiune vastă a gheţurilor a cuprins teritorii importante din Chile şi Argentina.

Un parametru fundamental care determină intrarea Terrei într-o eră glaciară este definit de modificarea naturii orbitei planetei noastre în jurul Soarelui.

Traiectoria Terrei în jurul Soarelui nu descrie un cerc perfect şi, de-a lungul timpului, axa de rotaţie a planetei noastre s-a modificat la rândul ei.

Aceste variabile influenţează cantitatea de radiaţie solară primită de Terra şi, dacă un anumit prag critic este atins la latitudinile medii din emisfera nordică, atunci se produce o glaciaţiune.

Cercetătorii germani au confirmat această teorie prin intermediul modelului lor computerizat de prognoză, care a arătat, de asemenea, rolul important avut de concentraţia gazelor cu efect de seră prezente în atmosfera terestră.

Potrivit calculelor făcute, Terra "a ratat" probabil de foarte puţin intrarea într-o eră glaciară în urmă cu câteva sute de ani, cu puţin timp înainte de debutul revoluţiei industriale.

"Acum ne aflăm în perioada în care vara din emisfera nordică se află la cea mai mare distanţă de Soare. În condiţii normale, perioada interglacială ar fi deja încheiată, iar o nouă calotă de gheaţă ar fi început să se formeze. Aşadar, în principiu, ne aflăm în condiţii perfecte din punct de vedere astronomic. Dacă am fi avut o concentraţie de CO2 de 240 părţi per milion (în urmă cu 200 de ani), atunci gheaţa ar fi început să se extindă. Din fericire, am avut o concentraţie ce a fost puţin mai mare, de 280 părţi per milion", au declarat coordonatorii studiului.

În prezent, în societatea industrială din zilele noastre, concentraţia de CO2 din atmosferă este de peste 440 părţi per milion (ppm).

Cercetătorii germani spun că acest climat interglacial va fi susţinut probabil pentru cel puţin 20.000 de ani sau, cel mai probabil, pentru 50.000 de ani, chiar dacă dioxidul de carbon ar fi rămas la aceeaşi concentraţie cu aceea din secolul al XVIII-lea.