PAŞTE 2017. TRADIŢII în Săptămâna Mare: Balamalele se ung cu ustoroi. Cine doarme joi e leneş tot anul

În Lunea Curată, prima zi a Săptămânii Mari de dinainte de Paşte, sătenii de pe Valea Bârgăului încep dis-de-dimineaţă lucrul, pentru nu-i prinde Paştele cu casa necurăţată.

“În Lunea Mare se scoate totul din casă la aerisit, se repară lucrurile stricate din gospodărie, se văruiesc casele şi pomii din curte. Spre seară se mătură curţile, şurile şi grajdurile. Casele trebuie să strălucească de curăţenie de Paşte”, povesteşte Florentina Majeri, o localnică de pe Valea Bârgăului care respectă cu sfinţenie toate obiceiurile de sărbătoare.

În marţea din Săptămâna Mare, numită şi Marţea Seacă se ţine post, care, conform credinţei populare de pe Valea Someşului, îi scapă pe localnici de durerile de cap dar fereşte şi animalele din gospodărie, postul fiind ţinut ca „să nu sece laptele la vacile din gospodărie”.

De miercuri până de Paşti nu mai sunt permise muncile în câmp, pentru a feri recoltele de gheţuri.

După ziua de miercuri, bărbaţii îşi ajută nevestele la treburile gospodăreşti, lucrând numai pe lângă case. Tradiţia zonei spune că cenuşa cu care se face focul în miercurea Paştilor este foarte bună pentru straturile din grădină aşa că localnicii de pe Valea Bârgăului o adună cu grijă şi o împrăştie peste răsadurile abia puse.

Tot în prima parte a săptămânii localnicii de pe Valea Bârgăului folosesc usturoi cu care ung balamalele porţii pentru a-i scăpa de scârbă şi necaz.

„Se spune că în Săptămâna Mare umblă necuratul prin gospodării pentru a provoca neînţelegere în familie iar pentru a scăpa de necurat trebuie unse balamalele porţilor cu usturoi. În casă să foloseşte agheasmă rămasă de la Bobotează pentru a feri casa de rău”, mai povesteşte Florentina Majeri.

Tradiţia spune că în Joia Neagră, morţii revin la vechile locuinţe şi rămân aici până înainte de Rusalii aşa că e bine să aprinzi o lumânare, iar gospodinele spun că cine doarme în această zi va fi leneş tot anul.

„În Joia Mare nu se spală rufe şi o ţinem ca o sărbătoare mare. Dimineaţa facem colaci şi pomene în cuptor pentru seară, că fiecare familie duce la biserică prescură şi vin pentru a fi date de sufletul morţilor. De la amiază se vopsesc ouăle deoarece ouăle făcute în Joia Mare nu se strică tot anul. E mult de muncă la ele pentru ca se dau la toţi copiii care vin în pcez (obicei local – n.r.) şi fiecare familie vopseşte către 300 de ouă. Joi seara după ce se termină prohodul Domnului la biserică începem postul negru”, povesteşte Florentina Majeri.

Pe Valea Someşului există şi astăzi credinţa că cel care reuşeşte să nu mănânce şi să bea apă de joi noaptea şi până după slujba de Înviere va fi întărit pentru tot restul anului.

În ultima vineri din Postul Mare, în Vinerea Neagră, este zi de post negru fiind interzise muncile la câmp sau în grădină iar femeile nu au voie să coacă.

La Prundu Bârgăului ziua de vineri este zi de odihnă şi de cumpărături

„Toată lumea merge la târg, că acum se pot lua turtiţele pentru Paşti care se dau la copiii care vin în pcez cu oul roşu. Se cumpără haine noi şi păpuci noi pentru copii şi pentru toţi cei din casă, pentru a avea haine noi când merg la biserică. În Vinerea Seacă se cumpără mielul de Paşti care va fi tăiat sâmbătă. Vineri seara toată lumea, îmbrăcată în haine negre merge la biserică pentru prohodul Domnului”, mai spune Florentina Majeri.

Pe Valea Someşului, sătenii nu lucrează nici ei în gospodării pentru a fi feriţi de rele iar la Agriş, pe Valea Ţibleşului sunt ameninţaţi nucii.

„Tot în Vinerea Mare la Agriş se păstrează obiceiul ca gospodarii să meargă în grădina având în mână o secure şi apropiindu-se de nuci să-i ameninţe cu securea şi le zice de trei ori <ori faci nuci, ori te tai>. Astfel, se credea că nucii vor fi foarte roditori în aşa fel încât de sfintele sărbători să se poată face cât mai mulţi cozonacii cu nucă pentru a fi dăruiţi şi celor lipsiţi”, spune Grigore Sîmboan.

În satele de pe Bârgău, sâmbătă dimineaţa, bărbaţii taie mielul cumpărat cu o zi înainte, iar femeile să apucă de pregătit pasca, cu brânză dulce şi sărată iar cojile ouăle se aruncă pe o apă curgătoare pentru ca puii şi găinile să fie păziţi de uliu peste vară.

“La noi tradiţia e ca în zilele de Paşti să nu se pregătească aşa multe feluri de mâncare ca de Crăciun. Sâmbăta este ziua în care se face pâinea şi pasca în cuptor, sarmalele, drobul şi friptura. După ce sunt gata se pregăteşte coşul ce se duce la biserică pentru sfinţire la slujba de Înviere”, încheie Florentina Măjeri.

În noaptea de sâmbătă credincioşii merg la biserică să ia lumină, să ia anafura şi să primească binecuvântarea preotului pentru coşul de Paşti.

Citeşte şi: O femeie este acuzată că ar fi violat şi jefuit un şofer de taxi

Citeşte şi: FOTO Stevie Wonder se căsătoreşte pentru a treia oară. Cine este şi cum arată norocoasa care i-a furat inima cântăreţului

Citeşte şi: Cum arată acum băieţelul regretatei Mădălina Manole. Cavaler în toată regula. Vezi cu cine seamănă!

Citeşte şi: FOTO Cum arată actriţa Kate Beckinsale la plajă. Fiica ei Lily Mo Sheen îi face concurenţă

Citeşte şi: Angela Similea, în LACRIMI. Artista a fost profund marcată de dispariţia unui om drag sufletului său