Alegerile legislative din Olanda: Principalele partide aflate în cursa electorală

- Partidul liberal (VVD) al premierului în exerciţiu Mark Rutte, care a obţinut 31 de locuri de deputaţi la alegerile din 2010, doreşte să aducă deficitul public la mai puţin de 3 la sută începând din 2013 (4,7 la sută în 2011), limita în vigoare în statele din zona euro, reducând bugetul alocat ajutorului pentru ţările în curs de dezvoltare, precum şi numărul funcţionarilor.

VVD refuză un "super-stat" european, dar vrea o uniune economică. Doreşte să diminueze contribuţia Olandei la bugetul UE, să relaxeze condiţiile de concediere, să limiteze accesul la securitatea socială pentru străini şi să diminueze impozitul pe venit.

- Partidul Muncii (PvdA), care a trecut de partea opoziţiei după alegerile anticipate din 2010 (30 de locuri), prezintă un program de relansare economică pentru stimularea investiţiilor, o creştere a impozitului pe venit şi o "democratizare" a Uniunii Europene. Proeuropeni, cei din Partidul Muncii sunt în favoarea unei integrări europene mai profunde.

De asemenea, ei vor să echilibreze bugetul statului în 2017 şi să negocieze un nou Pact de creştere, axat mai ales pe crearea de locuri de muncă, la scară europeană.

- Partidul Socialist (SP, 15 locuri în 2010) reprezintă aşa-zisa stângă "dură". Oponent al austerităţii, SP prevede investiţii de 3 miliarde de euro în plus din partea guvernului, în 2013, pentru a relansa economia. Deficitul public este adus sub 3% în 2015, iar o eventuală amendă din partea Bruxelles-ului pentru nerespectarea pactului de stabilitate nu va fi plătită.

SP doreşte aprobarea prin referendum a transferului de competenţe spre Bruxelles. Vrea, de asemenea, să taxeze cu 65% partea veniturilor de peste 150.000 de euro pe an şi interzicerea bonusurilor în sectorul financiar.

- Partidul Libertăţii (PVV) al deputatului de extremă dreapta Geert Wilders a obţinut 24 de locuri de deputaţi în 2010. În aprilie, a provocat căderea guvernului, pe care-l susţinea în camera inferioară a parlamentului, refuzând să aprobe un buget de austeritate impus, după părerea lui, prin "dictatele Bruxelles-ului".

PVV doreşte ca Olanda să abandoneze moneda unică pentru a reveni la florin şi este ostil programelor de ajutor destinate Greciei. Interzicerea Coranului şi portului vălului islamic fac parte, de asemenea, din programul partidului.

Cum peisajul politic olandez este foarte fragmentat, cel puţin trei partide trebuie să se asocieze pentru a obţine majoritatea în camera inferioară a parlamentului şi pentru a forma un guvern.

Mai multe partide mai mici ar putea juca un rol în formarea acestei majorităţi: creştin-democraţii (CDA, 21 de deputaţi în 2010), centriştii din D66 (10 deputaţi în 2010), ecologiştii (GroenLinks, 10 deputaţi în 2010) şi Uniunea Creştină (ChristenUnie, 5 deputaţi 2010).