Campania electorală pentru prezidenţiale începe vineri, la ora 0.00

Votează aici candidatul preferat

Conform Legii 370 din 2004 pentru alegerea preşedintelui României, campania electorală "începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor" şi se încheie "în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 7.00".

Articolul 9 al aceleiaşi legi, cel care reglementează depunerea candidaturilor, prevede că propunerile de candidaţi se depun la BEC "cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor".

Hotărârea de guvern care stabileşte calendarul alegerilor precizează însă că depunerea candidaturilor se poate face "cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor", adăugând însă termenul-limită de vineri, 23 octombrie 2009, ora 24.00.

Pentru a avea acces gratuit şi egal la serviciile publice de radio şi televiziune, aşa cum prevede legea, candidaţii sunt însă obligaţi ca până la momentul începerii campaniei electorale să solicite şefilor televiziunii şi radioului public acordarea timpilor de antenă. "Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare", stipulează legea.

"Orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă pentru accesul egal şi gratuit al candidaţilor la serviciile publice de radio şi televiziune se fac, după încheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de Birourile Permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, împreună cu reprezentanţii serviciilor publice de radio şi televiziune şi cu participarea candidaţilor", mai prevede legea.

Şi accesul candidaţilor la posturile de radio şi televiziune private este gratuit, acestea fiind obligate să ofere timpi de antenă "proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice", sub ameninţarea unor sancţiuni din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului.

Posturile de radio şi televiziune, fie ele publice sau private, nu au voie să difuzeze spoturi publicitare electorale în alte emisiuni decât cele dedicate alegerilor.

Pentru respectarea acestor prevederi, Consiliul Naţional al Audiovizualului a fost obligat ca, în termen de zece zile de la stabilirea datei alegerilor, să facă regulile de desfăşurare a campaniei în audio-vizual.

Articolul 17 al legii prevede că, în campania electorală, candidaţii şi partidele "au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-media", însă toate mitingurile, marşurile şi adunările publice trebuie organizate în baza legii, fiind obligatorie obţinerea de autorizaţii. "Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept", se mai arată în legea organizării alegerilor prezidenţiale. Orice încălcare a prevederilor acestui articol aduce, conform legii, o amendă cuprinsă între o mie şi 2.500 de lei.

Aceeaşi amendă este prevăzută şi pentru încălcarea prevederii conform căreia "în unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise".

În cazul în care organizatorii de adunări publice nu iau măsurile necesare pentru ca acestea să se desfăşoare "normal" sau dacă la acestea se distribuie sau se consumă alcool, actul normativ prevede posibilitatea amendării titularilor autorizaţiei de miting cu o sumă cuprinsă între 4.500 şi 10.000 de lei.

Actul normativ mai prevede că, pe durata campaniei electorale, atunci când sunt prezentate sondaje de opinie referitoare la scrutin, ele trebuie să fie însoţite de numele instituţiei care a realizat sondajul, data sau intervalul de timp în care cercetarea s-a realizat, metodologia utilizată, dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare şi cine a solicitat şi plătit realizarea studiului.

"Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic", se mai arată în textul de lege, care interzice difuzarea oricărui tip de sondaj electoral cu mai puţin de 48 de ore înainte de ziua votării. televoturi sau anchete făcute pe stradă.

Referitor la sondajele de opinie făcute la ieşirea de la urne, aşa-numitele exit-poll-uri, ele pot fi realizate, conform legii, de institutele de sondare a opiniei publice sau de firmele şi ONG-urile care se ocupă cu asta şi care au primit în acest sens acreditarea BEC. Operatorii de teren ai acestora au acces, în baza acreditării instituţiei pentru care lucrează, în zona de protecţie a secţiei de votare, însă nu şi în interiorul secţiilor.

Interdicţia difuzării oricărui tip de sondaje electorale este ridicată odată cu terminarea votării.

Încălcarea regulilor referitoare la sondaje şi la difuzarea lor se pedepseşte, conform legii, cu amendă între 4.500 şi 10.000 de lei.

Conform articolului 19.2 al legii, pe durata campaniei, edilii sunt obligaţi prin lege să asigure candidaţilor şi partidelor care i-au propus "în mod nediscriminatoriu" spaţii "corespunzătoare" pentru a se întâlni cu alegătorii. Tot primarii trebuie ca, de sâmbătă şi până la momentul la care candidaturile depuse rămân definitive - cel mai târziu marţi, 27 octombrie, conform calendarului electoral - să stabilească locurile speciale pentru afişajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale în funcţie de numărul candidaţilor. Dispoziţia primarilor în acest sens trebuie dată publicităţii prin afişare la sediul primăriei.

Locurile stabilite pentru amplasarea panourilor de afişaj electoral trebuie să fie "locuri publice frecventate de cetăţeni", astfel încât "să poată fi folosite fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective".

"În prealabil, primarii sunt obligaţi să asigure înlăturarea din spaţiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente", prevede actul normativ citat.

Locurile speciale pentru afişaj electoral pot fi folosite numai de candidaţii la preşedinţie şi de partidele care i-au propus, afişele electorale fiind singurele care au dreptul să apară pe respectivele panouri.

Candidaţilor le este interzis să folosească locurile de afişaj de o manieră care împiedice folosirea lor şi de către restul candidaţilor. Astfel, pe un panou electoral nu poate apărea mai mult un afiş al fiecărui candidat. Actul normativ stabileşte şi dimensiunile pe care trebuie să le aibă materialele electorale care pot fi afişate pe panourile special amenajate. Astfel, posterul "nu poate depăşi" dimensiunile de 500 pe 300 de milimetri. Cele prin care se anunţă o reunine electorală au un regim special şi, în măsura în care sunt expuse pe respectivele panouri, ele nu pot depăşi dimensiunile de 400 pe 250 de milimetri.

Afişarea materialelor electorale în alte locuri decât cele special desemnate şi amenajate în acest sens de primari este permisă, însă prin lege este necesar "acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor".

Legea electorală interzice afişele electorale care combină culorile "într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

Afişele electorale nu pot fi lipite, conform legii, pe "pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei (semafoare, n.r.)".

Legea interzice şi acţiunile electorale care să "afecteze" în vreun fel spaţiile verzi, rezervaţiile naturale sau zonele protejate ecologic. O altă interdicţie se referă la folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau lipirea de afişe sau materiale de propagandă electorală.

Primarii localităţilor sunt obligaţi ca, împreună cu instituţiile de ordine publică, să asigure "integritatea" panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de campanie amplasate în locuri autorizate. Edilii au voie, totodată, să aprobe instalarea "unor amenajări provizorii" din care candidaţii sau susţinătorii acestora să-şi poată distribui materialele de campanie, însă doar în măsura în care acestea nu necesită restricţionarea circulaţiei maşinilor sau pietonilor prin respectivele zone.

Toate dispoziţiile articolului 19,2 privind afişajul electoral trebuie respectate sub sancţiunea unei amenzi cuprinse într o mie şi 2.500 de lei.

Niciun fel de mesaj electoral nu mai poate fi difuzat pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private sau din maşini echipate cu megafoane după terminarea campaniei.

Orice problemă legată de modul în care se desfăşoară campania electorală este de competenţa birourilor electorale judeţene, a celor din sectoarele Capitalei şi a celui pentru secţiile de votare din străinătate. Acestea soluţionează, prin decizii, plângerile cu referire la campania electorală. Rămâne la latitudinea acestora să sesizeze alte instituţii ale statului, în măsura în care, în soluţionarea unor astfel de plângeri, ajung la concluzia că se impune luarea unor măsuri administrative sau chiar aplicarea unor sancţiuni "contravenţionale ori penale".

Împotriva deciziilor acestora se pot face contestaţii la BEC, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea hotărârii atacate, contestarea acestorafăcând ca executarea lor să fie suspendată.

"Contestaţiile cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor, în termen de cel mult 48 de ore de la înregistrarea lor", se mai arată în legea electorală.

Candidaţii au dreptul să-şi desemneze coordonatori de campanie în judeţe, sectoare şi pentru străinătate, pe care îi notifică BEC şi Autorităţii Electorale Permanente în cel mult 48 de ore de la data la care înscrierea candidaturii lor a rămas definitivă. Coordonatorii de campanie ai candidaţilor au rolul de a-i reprezenta pe aceştia în zonele pentru care au fost desemnaţi.

Legea prevede amenzi cuprinse între 1.500 şi 4.500 de lei pentru continuarea propagandei electorale după încheierea oficială a acesteia, precum şi sfătuirea alegătorilor, în ziua votării, la sediul secţiilor de votare, în sensul ca aceştia "să voteze sau să nu voteze un anumit candidat". Aceeaşi sancţiune este aplicabilă şi operatorilor de sondaje acreditaţi pentru realizarea de exit-poll-uri care nu respectă condiţiile stabilite de BEC, dar şi celor care aleg să vândă alcool în zona de protecţie a secţiilor de votare în ziua scrutinului.

Legea electorală stabileşte şi o serie de fapte considerate infracţiuni şi pedepsite, conform actului normativ, cu amendă sau chiar închisoare. Astfel, "împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la şase luni la trei ani". O pedeapsă mai aspră este prevăzută în cazul unui "atac, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare", aceasta ridicându-se la o valoare cuprinsă între doi şi şapte ani de închisoare.

Pe de altă parte, "oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze ori să nu voteze un anumit candidat" se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la cinci ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Menţiunea legii este aceea că se consideră eligibile în sensul legii bunurile "cu valoare simbolică", de obicei cele inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.

Violarea secretului votului se pedepseşte, în principiu, cu amendă, însă legea prevede ca în cazul în care fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare pedeapsa acestuia să poată fi chiar închisoarea de la şase luni la trei ani.

Falsificarea înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte şi ea cu închisoare de la unu la cinci ani, aceeaşi pedeapsă fiind aplicabilă şi în cazul înscrierii în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu figurează în această listă.

Primul tur al alegerilor pentru desemnarea preşedintelui României va avea loc pe 22 noiembrie, cel de-al doilea tur fiind programat pentru 6 decembrie.

Până acum s-au înscris în cursa electorală şapte candidaţi - Traian Băsescu, Mircea Geoană, Crin Antonescu, CV Tudor, Kelemen Hunor, Gigi Becali şi Constantin Ninel Potârcă. Vineri, este anunţată înscrierea lui Sorin Oprescu.

(Material realizat de Ovidiu Vanghele, ovidiuv@mediafax.ro)