Condiţiile electorale din 2012, tranşate în sesiunea parlamentară de toamnă

Sesiunea parlamentară de toamnă-iarnă ar trebui să decidă dacă alegerile locale vor avea loc sau nu împreună cu cele parlamentare, dacă se adoptă un vot uninominal necompensat, dacă şi până unde se modifică legea fundamentală.

Modificarea Constituţiei, principala dispută putere-opoziţie

Trecerea la o singură Cameră a Parlamentului şi reducerea numărului de parlamentari este una din temele majore ale discursurilor PDL şi ale lui Traian Băsescu, ele izvorând din referendumul din noiembrie 2009.

Multă vreme subiectul a stat în adormire, fiind prezent sporadic în declaraţiile politice ale preşedintelui şi liderilor PDL. Abia în sesiunea trecută a intrat pe prodcedura legislativă obişnuită, însă comisia înfiinţată atunci a fost boicotată repetat de parlamentarii PSD şi PNL.

Argumentul opoziţiei este că actualul Legislativ nu poate revizui Constituţia, întrucât nu mai are legitimitate politică, unul dintre partidele care asigură majoritatea guvernamentală fiind format din parlamentari aleşi sub siglele PSD şi PNL.

Proiectul de revizuire trimis de preşedinţie Parlamentului este relativ vast, el propunând modificări şi asupra imunităţii aleşilor.

Cum pentru adoptarea propunerii de modificare a Constituţiei actuala majoritate nu are cele două treimi de voturi necesare, dinspre Palatul Cotroceni au fost lansate către opoziţie propuneri de negociere, în unele variante mergându-se şi pe ipoteza ca Traian Băsescu să renunţe la doi ani din actualul mandat.

Termenul de depunere a amendamentelor este 30 septembrie.

Reducerea numărului parlamentarilor, redesenarea colegiilor electorale

Cum pentru modificarea Constituţiei este greu de crezut să se va ajunge la compromisul necesar putere-opoziţie, cele două tabere ar putea cădea de acord asupra limitării numărului de parlamentari.

Întrucât numărul parlamentarilor este subiect de lege şi există deja proiectul USL depus la Parlament, iar PDL susţine, cel puţin declarativ, această variantă ca derivând din referendumul din 2009, premise pentru negociere sunt.

Consecinţa principală a modificării legii privind numărul senatorilor şi deputaţilor este redesenarea colegiilor parlamentare, iar în acest punct puterea şi opoziţia au interese divergente. Cheia stă la UDMR, care ar putea să-şi onoreze statutul de partid guvernamental dacă PDL acceptă o formulă avantajoasă Uniunii.

Uninominalul pur, dorit de USL şi Băsescu, respins de UDMR

Schimbarea sistemului actual de vot a fost o temă care a apărut, intermitent, atât în discursul opoziţiei, cât şi al puterii. Tema a revenit cu adevărat în actualitate abia după ce preşedintele Traian Băsescu a lansat ideea votului uninominal pur, necompensat.

Şi majoritatea parlamentară, şi opoziţia sunt de acord asupra faptului că actualul sistem mixt este imperfect, argumentul principal fiind cel legat de obţinerea mandatelor de parlamentari de către candidaţi care s-au clasat pe locurile 2 sau 3 în alegerile din colegii.

Mai mult, în Parlament există deja un proiect de lege în acest sens, depus de PSD. PDL, prin Sever Voinescu, a precizat că nu se opune neapărat compensării, ci distorsionării votului, agreând principiul "câştigătorul ia tot".

UDMR, în schimb, apreciază că este dezavantajată de acest sistem electoral, dorind fie întoarcerea la sistemul pe liste, fie unul mixt.

O poziţie similară cu a UDMR a adoptat-o şi preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, care şi-a exprimat preferinţa pentru votul pe liste, argumentând că uninominalul i-a favorizat "pe cei cu parale".

Deocamdată, coaliţia guvernamentală, care a format o comisie pe acest subiect, nu a ajuns la un punct de vedere comun.

Comasarea alegerilor: USL rezervată, Boc are deja data pentru parlamentare

Desfăşurarea concomitentă a alegerilor locale cu cele parlamentare a fost o altă temă lansată de PDL, majoritatea analiştilor apreciind că principalul partid guvernamental va avea de câştigat în acest scenariu.

Reacţia imediată a USL a fost cel puţin şovăielnică: în primă instanţă nu a avut obiecţii, apoi s-a opus, pentru ca, trei zile mai târziu, să emită condiţia devansării parlamentarilor.

În acest timp, premierul Emil Boc a avansat şi o dată precisă la care ar putea avea loc alegerile parlamentare.

Ideea comasării a fost avansată de PDL după testul de la alegerile parţiale din Maramureş şi Neamţ, unde s-a văzut că rolul primarilor este esenţial. Asta cu atât mai mult cu cât unii dintre primarii PSD şi PNL, lipsiţi de sprijinul liderilor opoziţiei, au pierdut în comunele lor lupta în faţa candidatului PDL.

Comasarea, cel puţin în varianta PDL, nu ar putea avea loc decât prin amânarea alegerilor locale. Asta implică prelungirea mandatelor aleşilor locali şi, în consecinţă, modificarea unor legi. Cum pentru asta este suficientă majoritatea asigurată de coaliţia guvernamentală, strategia opoziţiei la acest moment este să încerce tergiversarea adoptării legilor în speţă. Cel puţin la Senat, unde PSD şi PNL vor asigura majoriatea în Biroul Permanent, opoziţia va putea împinge la maxim termenul de adoptare.

Din punct de vedere legislativ, pentru comasarea alegerilor ar fi necesară modificarea legii privind statutul aleşilor locali, în opinia PDL, sau chiar o nouă lege, în viziunea Autorităţii Electorale Permanente.

Sistemul electoral şi bugetul pe 2012, esenţiale pentru viitoarele alegeri

Pe plan legislativ, principalele momente în care puterea şi opoziţia se vor înfrunta sunt legate de modificarea sau adoptarea unor legi cu impact electoral : Statutul aleşilor locali, legea privind organizarea referendumului, reducerea numărului de parlamentari şi modificarea sistemului de vot.

Tot în această sesiune ar trebui tranşată şi înfiinţarea unui Minister al Fondurilor Europene, până acum numele cel mai des invocat fiind cel al lui Leonard Orban, care ar trebui audiat de comisii şi votat de cele două Camere.

Iniţiativele Guvernului din această vară vor trebui şi ele adoptate de Parlament: codul ajutoarelor sociale, trimis Parlamentului de Ministerul Muncii, modificarea strategiei naţionale anticorupţie şi modificarea statutului judecătorilor şi procurorilor, transmise de Ministerul Justiţiei.

De asemenea, legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale vor prilejui, spre sfârşitul toameni, obişnuitele controverse putere-opoziţie, mai ales în condiţiile în care fondurile alocate administraţiilor locale vor fi esenţiale în anul electoral 2012.

La Senat este de aşteptat să intre cât de curând în dezbaterea plenului Legea educaţiei în varianta comisiei de învăţământ. Ca şi în cazul unui proiect legislativ adiacent, cel prin care se elimină predarea Geografiei şi Istoriei în limba maternă, Senatul este cameră decizională şi este de aşteptat apariţia unor tensiuni între PDL şi UDMR, mai ales că, de multe ori, senatorii celor două partide şi-au permis să nu respecte întocmai înţelegerile de la nivelul liderilor.

De asemenea, Statutul minorităţilor va aprinde conflicte nu doar între putere şi opoziţie, ci şi între UDMR şi PDL, care a amânat adoptarea legii, în sesiunea precedentă, condiţionând-o de o înţelegere pe tema reorganizării administrative a ţării. Tergiversat de ani de zile, Statutul minorităţilor poate fi utilizat de UDMR ca monedă de presiune pentru adoptarea unor legi cu caracter electoral, promovate intens de PDL.

Alte legi care au rămas restante din sesiunea trecută sunt legea eutanasierii câinilor fără stăpân, legea referendumului şi legea de aplicare a Codului penal.

Majoritatea fragilă de la Senat devine şi mai problematică

Puterea s-a confruntat, în sesiunea trecută, cu dificultăţi majore în Senat, acolo unde majoritatea s-a situat mereu la un singur vot. În plus, senatorii UDMR au fost mai "independenţi" la vot faţă de deciziile luate în coaliţie, ceea ce, coroborat cu absenteismul tradiţional al senatorilor PDL, a dus la multe momente delicate, în care Ordonanţe ale Guvernului sau legi ale coaliţiei au fost respinse.

Şi în această sesiune diferenţa dintre putere şi opoziţie rămâne la un singur vot, însă PDL, UDMR şi UNPR ar putea pierde, conform algoritmului stabilit sesiunea trecută, majoritatea în Biroul Permanent.

În funcţie de adaptibilitatea lui Mircea Geoană, care ar putea fi tentat, având o majoritate USL în Biroul Permanent, să tergiverseze unele proiecte ale puterii, PDL ar putea sau nu redeschide problema înlocuirii preşedintelui Senatului, din ce în ce mai rupt de PSD.

(Material realizat de Florin Ciolac, florin.ciolac@mediafax.ro)