Dezvăluirile Angelei Ciurea - scandal de campanie şi reglare de conturi cu foştii şefi

Anul trecut, procurorul Angela Ciurea, adjunct al directorului Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), l-a contactat pe Stamen Stanchev, propunându-i să se întâlnească la Viena, pentru a discuta despre cazuri în care rezonau nume gen Viorel Hrebenciuc, Theodor Stolojan, Attlia Verestoy, Elena Udrea şi soţul acesteia, Doru Cocoş, Bogdan Chirieac, Dan Voiculescu.

Stanchev a contra-propus Nisa, iar întâlnirea acolo a avut loc.

Toate dosarele de interes pentru Ciurea şi vorbite cu Stanchev sunt consemnate în actele inspectorilor Consiliului Superior al Magistraturii, care au propus excluderea din magistratură a Angelei Ciurea, pentru modul în care a acţionat în cazul Stamen Stanchev.

Un capăt de acuzare s-a referit la acceptarea, în 14 martie 2008, de către Ciurea a ridicării interdicţiilor lui Stanchev (deşi mai erau şi alţi doi acuzaţi în dosar), refuzul de a motiva calea de atac, impusă de lege în a o exercita. Şeful DIICOT, Codruţ Olaru, a semnat declararea recursului în cazul Stanchev, la instanţa supremă. Apoi, Ciurea a refuzat să motiveze recursul, iar în dimineaţa 17 martie, l-a sunat pe un coleg, care nu a intrat niciodată în acest caz, punânduu-l să pledeze în locul său. Procurorul a recunoscut la CSM că i s-a dat o copie după un act, cu pasaje ilizibile, redactând, în final, "motive de recurs, la modul general, în lipsa unor informaţii" referitoare la obiectul cauzei. Recursul a fost respins de instanţa supremă, iar Stanchev a plecat la Monte Carlo, unde domiciliază.

Al doilea capăt de acuzare a fost acela că, vineri, 5 decembrie 2008, procurorul Angela Ciurea, împreună cu avocatul lui Stamen Stanchev a plecat la Nisa, cu o cursă aeriană Bucureşti-Amsterdam-Nisa.

Întâlnirea a fost cerută de Ciurea, potrivit apropiaţilor lui Stanchev. Însă Ciurea nu cunoştea locul unde urma să îl întâlnească pe Stanchev.

Luni seară, la Realitatea TV, Angela Ciurea afirma că s-a aflat la Nisa "într-o acţiune operativă" şi că şeful său, Codruţ Olaru, i-a dat acordul, iar dosarul disjuns din cel cu privatizările strategice - unde Stanchev a fost arestat şi apoi eliberat - se afla în coordonarea sa.

Codruţ Olaru a negat că şi-a dat acceptul, afirmând totodată că dosarul nu s-a aflat în coordonarea lui Ciurea, neexistând noţiunea nici în nomenclatorul Ministerului Public.

Potrivit procedurilor, orice deplasare de genul celei pe care a făcut-o Angela Ciurea se face în baza unui ordin de deplasare, stabilindu-se totodată orarul, locaţiile întâlnirilor, pentru ca structurile Ministerului Public şi cele de informaţii să se poziţioneze pentru ceea ce se numeşte "moment operativ".

De la Parchet, Angela Ciurea nu şi-a luat ordin de deplasare şi nici bani, necesari într-o călătorie de serviciu, nici nu a întocmit vreun raport ulterior revenirii în ţară cu privire la rezultatele obţinute.

În 5 ianuarie, conducerea Ministerului Public a fost informată că Angelei Ciurea i s-a retras avizul de securitate ORNISS (emis de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat), motivul fiind întâlnirea cu Stanchev la Nisa.

Iniţial, Ciurea a spus că s-a întâlnit întâmplător cu Stanchev. Ulterior, verificările inspectorilor judiciari au relevat fapte care nu au nicio legătură cu interesul Ministerului Public, implicit DIICOT, Consiliul Superior al Magistraturii apreciind că procurorul a activat cu "rea-credinţă" pentru sistemul judiciar.

Toată afacerea judiciară în care Ciurea s-a vrut a fi coordonator a fost cunoscută în mediul judiciar, în pofida faptului că şeful DIICOT a încercat să o ascundă, temându-se de vulnerabilizarea structurii specializate.

Scopul penibilizării DIICOT pare a fi fost atins de Ciurea, care îi mai acuză - la două luni de la excluderea sa din magistratură, dar în săptămână electorală - şi pe şeful Direcţiei, Codruţ Olaru, dar şi pe procurorul general al României, Codruţa Kovesi, că au făcut presiuni "s-o lase mai moale cu dosarul" privind figuri importante de pe scena politică.

Deşi un presupus spion este lăsat să părăsească România, iar o anchetă disciplinară relevă grave carenţe ale modului de abordare a cauzelor, parcă sfidându-şi colegii, Ciurea prezintă "aria" victimei sistemului judiciar la nivel înalt, copiind fidel modele promovate de colegi ai săi, în alte campanii electorale.

Actuali, dar şi foşti procurori afirmă că ieşirea Angelei Ciurea şi modul în care a acţionat periclitează integritatea avertizorilor de securitate în sensul pregătirii unor acţiuni operative, dar şi al prevenirii unor vulnerabilităţi specifice unui asemnea tip de operaţiune, pe fondul ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale.

(Comentariu realizat de Lucia Efrim, mediafax@mediafax.ro)