Exprimări de culoare, acuze şi întrebări retorice în PE privind aderarea la Spaţiul Schengen

Prima care a luat cuvântul în plenul PE a fost eurodeputata Renate Weber (ALDE).

Aceasta a comparat situaţia României şi Bulgariei în privinţa aderării la Spaţiul Schengen cu un meci de fotbal pierdut de cele două ţări nu pe teren, ci la masa verde. Ea a apreciat că în cazul aderării celor două ţări sunt aplicate reguli noi, create în timpul jocului, "pe care nu le ştie nimeni dar care au consecinţe serioase".

Marie Christine Vergiat, membră a grupului stângii europene unite (GUE/NGL), a apreciat, la rândul său, că decizia Consiliului de la sfârşitul lunii septembrie de a nu vota pentru aderarea celor două state denotă "ipocrizie". "Ne jucăm cu teama, cu xenofobia", a spus ea, acuzând faptul că "spaţiul Schengen a devenit un spaţiu poliţienesc, care permite Europei să se transforme într-o fortăreaţă cu uşile bine închise". "Până când vom mai accepta aceste derive în UE şi până când interesul unei minorităţi va predomina asupra interesului general?", s-a întrebat ea.

La rândul său, eurodeputatul britanic Claude Moraes, membru al S&D, a apreciat că "iniţiativa politică" de a bloca aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen a fost bazată pe existenţa corupţiei şi a crimei organizate. "Dar acestea sunt de fapt pretexte", a adăugat el, cerând ca toate ţările să fie tratate pe picior de egalitate.

Marian Jean Marinescu, iniţiator al rezoluţiei de susţinere a aderării la Spaţiul Schengen care va fi supusă votului joi, în plenul PE, a luat cuvântul cerând Consiliului European să ia în discuţie acest subiect şi să ia o decizie corectă. El a reamintit că atât Comisia cât şi Parlamentul European şi Consiliul au stabilit deja că cele două ţări au îndeplinit criteriile necesare aderării.

Eurodeputatul PPE din Malta Simon Busutill a spus că decizia Olandei şi a Finlandei de a bloca aderarea celor două state la Schengen reprezintă "o dezamăgire". "Finlanda şi Olanda sunt state cu tradiţie europeană, care au devenit însă ostaticele populismului", a apreciat el.

La rândul său, eurodeputatul socialist bulgar Iliana Malinova Iotova a luat cuvântul, criticându-l pe preşedintele Jose Manuel Durao Barroso pentru absenţa sa din dezbaterea acestui subiect.

Britanica Sarah Ludford, membră a grupului ALDE, a folosit cuvinte dure la adresa Olandei şi Finlandei. "Este necinstit şi este o atitudine populistă să avem reacţii ca cele ale Finlandei şi Olandei. Este o ruşine", a spus Ludford, propunând ca toate statele membre ale Spaţiului Schengen să fie evaluate după aceleaşi criterii ca România şi Bulgaria.

La rândul lor, Tatjana Zdanoka, eurodeputat leton, membru al Grupului verzilor, a spus că exprimă, în numele formaţiunii sale, opinia că ceea ce s-a întâmplat cu respingerea României şi Bulgariei este nedrept, în timp ce Timothy Kirkhope, eurodeputat britanic, membru al grupului ECR, a apreciat că "din păcate, România şi Bulgaria sunt victime ale unor criterii învechite".

De asemenea, au deplâns decizia de respingere a aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen europarlamentarii Dimitar Stoyanov (bulgar, neafiliat), Carlos Coelho (eurodeputat portughez, fost raportor al rezoluţiei PE de susţinere a aderării) dar şi Stanimir Ilchev, europarlamentar liberal bulgar. Ioan Enciu, Kinga Gal - popular ungar, Juan Fernando Lopez Aguilar - socialist spaniol, Monika Hohlemeier - popular german, Monika Flasikova, Georgios Papanikolaou - greci populari, Tanja Fajon social - socialistă slovenă şi Anka Holh - socialistă suedeză s-au pronunţat, la rândul lor, în favoarea aderării celor două ţări. Alţi şase eurodeputaţi - printre care românii Adriana Ţicău, Elena Oana Antonescu şi Ioan Mircea paşcu - au luat cuvântul în favoarea aderării prin procedura intervenţiei spontane.

Au existat şi opinii împotriva aderării celor două state la Schengen, exprimate în majoritate de finlandezi şi olandezi. Astfel, Mara Bizzotto, europarlamentar italian, membru al grupului extremist EFD, a apreciat că România şi Bulgaria "sunt mâncate de corupţie şi sunt afectate de crimă organizată". Ea a spus că în aceste condiţii, este "natural" ca statele UE să nu dorească aderarea celor două la Spaţiul Schengen.

La rândul său, europarlamentarul olandez Peter Van Dalen , membru al grupului ECR, a spus că "poate ar trebui permisă aderarea României şi Bulgariei peste câţiva ani", apreciind că există "o prăpastie enormă" între criteriile aderării la Spaţiul Schengen şi situaţia din cele două state. El a fost interpelat prin metoda cartonaşului albastru (n.red. procedură care permite ca, în cadrul unei dezbateri în plenul PE, un europarlamentar care ia cuvântul să primească întrebări din partea altor colegi) de Dimitar Stoyanov şi de Corina Creţu. Eurodeputata PSD l-a întrebat pe Van Dalen dacă nu i se pare că unele state au trăit suficient timp în comunism din cauza laşităţii Uniunii Europene. Van Dalen nu a oferit niciun răspuns concret, dar a făcut o paralelă cu situaţia băncii Dexia, care a intrat în colaps deşi a fost tratată conform normelor UE.

Eurodeputatul belgian neafiliat Philip Claeys a spus, la rândul lui, că România şi Bulgaria se confruntă cu "probleme imense de corupţie care vor fi exportate cu uşurinţă după desfiinţarea frontierelor interne". El a fost interpelat de doi eurodeputaţi - Victor Boştinaru, care l-a întrebat dacă nu cumva a discutat această "imagine apocaliptică" despre România şi cu oamenii de afaceri olandezi care fac profituri importante în România, şi de eurodeputata slovacă Monika Flasnikova, care l-a întrebat cu ce drept îşi permite să judece un stat membru şi dacă în opinia sa situaţia Belgiei este mai bună. "Ţara mea (Belgia, n.red.) nu este cu nimic mai bună decât alte ţări, dar nu acesta este subiectul", a răspuns Claeys.

Mitro Repo, eurodeputat socialist din Finalnda, s-a alăturat grupului celor care s-au pronunţat împotriva aderării. "Adevărul este că România şi Bulgaria nu erau pregătite de aderare în 2007, reformele nu erau finalizate", a spus el.

O opinie radicală, explicit împotriva numai a României, a exprimat şi europarlamentarul ungar neafiliat Csanad Szegedi. El a spus că regretă faptul că "România şi Bulgaria sunt în acelaşi coş". "Ar fi bine să dispară această frontieră artificială care a fost impusă din exterior Ungariei", a spus europarlamentarul, adăugând că România ar trebui să acorde autonomie Ţinutului Secuiesc.

Dezbaterea a precedat votul de joi asupra unei noi rezoluţii prin care PE îşi reafirmă sprijinul pentru aderarea celor două state la Spaţiul Schengen. Rezoluţia a fost iniţiată de Marian Jean Marinescu (PDL) şi se bucură de susţinerea a cinci grupuri din PE, respectiv de o majoritate largă. O a doua rezoluţie - care propune amânarea aderării celor două state - a fost de asemenea formulată de doi eurodeputaţi extremişti. Ea nu întruneşte sprijinul necesar din partea formaţiunilor politice astfel încât cel mai probabil nu va fi supusă votului, joi.

(Material realizat de Mirunea Badea, miruna.badea@mediafax.ro)