FOCUS: Desantul Nokia la Jucu - Cum sari de pe uliţă în şosea asortată cu vile

Numele comunei Jucu este, acum, pe buzele tuturor - criticat de germanii din Bochum, ironizat de jurnaliştii care au venit să vadă viitorul „Silicon Valley” din judeţul Cluj, dar şi elogiat de autorităţile judeţene şi de alţi investitori.

Tot ceea ce se întâmplă în Jucu, în ultima jumătate de an, are legătură cu Nokia, care oficial va inaugura fabrica în 11 februarie.

Dacă înainte de a se afla despre intenţia companiei finlandeze de a-şi deschide fabrica de telefoane mobile preţul unui metru pătrat de teren era cuprins între 1-2 euro, sătenii cer acum între 40-50 de euro, sau chiar peste 100 de euro.

Vasile Oprea a fost printre primii care şi-a vândut un hectar şi jumătate de teren, anul trecut, unui cetăţean german care vrea să construiască blocuri la Jucu. Terenul era lângă şoseaua principală, iar badea Oprea l-a dat cu 8 euro metrul pătrat.

"Dacă nu era Nokia, nu îl vindeam la aşa preţ. Am avut nevoie de bani, terenul nu îl mai puteam lucra, aşa că l-am dat”, spune săteanul din Jucu, fost tractorist, care se apropie de 73 de ani.

Din banii pe care i-a primit îşi face casă din cărămidă, cu etaj, chiar lângă complexul comercial. El speră ca imobilul să fie gata înainte de Paşte.

"Hotarul nu mai e lucrat, că în sat oamenii sunt bătrâni şi nu mai au putere. Tinerii ori au plecat, lucrează în construcţii, la Cluj, fac naveta. Poate acuma se vor întoarce”, mai spune bătrânul.

Unii dintre săteni au început, cu banii primiţi din vânzarea terenurilor, să îşi deschidă mici afaceri - câte un magazin alimentar sau un depozit. Sau case pentru a le da în chirie sau a le vinde angajaţilor de la fabrica de telefoane mobile.

Atraşi de perspectiva miilor de angajaţi de la "Nokia Village", mai mulţi oameni de afaceri au început construirea de blocuri şi case, valoarea estimată a ultimelor imobile ridicându-se la peste 12 milioane de euro.

Boom-ul imobiliar este confrmat de autorităţile locale.

"În 2007, Primăria Jucu a eliberat 40 de autorizaţii de construire pentru case, plus trei blocuri cu 90 de apartamente. Am mai eliberat planuri urbanistice de detaliu pentru alte opt blocuri cu 250 de apartamente, care vor fi gata în acest an”, a afirmat Aurel Marc, inspector financiar în cadrul Primăriei.

Sumele încasate la bugetul local din tranzacţiile imobiliare se ridică la 250.000 de lei.

Primarul Dorel Pojar este vedeta comunei, fiind asaltat în ultimele zile de jurnalişti de la principalele posturi de televiziue din Germania, interesaţi să vadă de ce oficialii Nokia au preferat Jucu în locul oraşului Bochum.

Primarul spune că, în urma deschiderii fabricii Nokia, bugetul comunei va creşte cu câteva sute de mii de euro, bani numai din impozitul pe salarii, pe care s-a şi pregătit să îi cheltuiască. Bugetul comunei a fost în 2007 de 5,3 milioane de lei şi ar putea creşte anual cu 40% în urma investiţiei Nokia.

"Pentru comuna Jucu, Nokia înseamnă dezvoltare, un lucru benefic pentru noi, atragerea de fonduri la buget din salarii, creşterea nivelului de trai din comună”, a declarat Pojar.

Banii vor fi folosiţi pentru lucrări de infrastructură, de canalizare, asfaltarea drumurilor comunale, introducerea apei în două cătune.

"Vrem să facem o casă de cultură multifuncţională, pentru spectacole şi nunţi, cu sală de fitness şi bibliotecă. Vrem să facem şi un dispensar”, susţine primarul.

El speră ca, odată începută producţia, tot mai mulţi tineri care au plecat să se reîntoarcă în comună, să se angajeze sau să deschidă afaceri.

"Comuna are 4.250 de locuitori. Cred că va creşte numărul în anii care vin. Dacă nu venea Nokia, am fi rămas o comună care se ocupa cu legumicultura şi zootehnia”, consideră edilul-şef.

Dorel Pojar a aflat de închiderea fabricii Nokia de la Bochum, din Germania, şi se declară surprins de amploarea protestelor. El a adresat o invitaţie celor care vor rămâne şomeri, să vină să lucreze la Jucu.

"Îi invit să vină în România, să lucreze aici, la Jucu, Le asigurăm teren pentru construcţia caselor şi să se stabilească aici. Şi să lucreze pe salarii mai mici, că şi noi când mergem să lucrăm în Germania nu primim salarii cât nemţii”, a spus Pojar.

El nu înţelege de ce în Germania se face "atâta tevatură" legată de închiderea unei fabrici, cât timp şi în România s-au închis, după 1990, zeci de întreprinderi, iar mii de angajaţi au rămas fără loc de muncă, dar cu toate acestea nu s-a protestat cum se face în Bochum.

Dorel Pojar este mândru că Nokia a ales Jucu, mai ales că foloseşte de când se ştie numai telefoane mobile făcute de compania finlandeză. „Primul telefon Nokia l-am luat în 1996 şi de atunci numai Nokia folosesc. Acuma am două telefoane. Poate o să îmi cumpăr unul nou de la fabrica din Jucu”, adaugă Pojar, care vrea să candideze, la vară, din partea PDL.

Până acum, la Nokia nu a fost angajat nici un localnic din Jucu, dar câţiva lucrează la firmele care asigură curăţenia în hala deja ridicată. Ei primesc 700 de lei, plus bonuri de masă. Despre salariile de la Nokia, primarul a auzit că „ar fi cam mici”, dar speră că vor creşte, pentru a fi atractive pentru tinerii care se întorc la Jucu şi vor dori să asambleze telefoane mobile.

Accesul pe şantierul Nokia este strict controlat, fiind instalate bariere, iar paznicii au consemn clar să nu lase pe nimeni în incintă.

Autorităţile judeţene mai au de rezolvat asfaltarea unor drumuri de legătură sau construirea unui pasaj peste calea ferată pentru ca, în momentul începerii producţiei, zecile de TIR-uri care vor ieşi zilnic pe poarta fabricii să nu întâmpine greutăţi. Drumul spre Nokia este, încă, de pământ şi plin de gropi, iar abia înainte de şantier este asfaltat.

"În a doua parte a lunii februarie, vor ieşi de la Nokia circa douăzeci de TIR-uri pe zi. Vor fi şi zece autobuze pentru angajaţi, plus maşini personale. Va fi trafic adevărat în zonă”, a declarat directorul Parcului Industrial Tetarom,Viorel Găvrea.

Potrivit acestuia, în 6 februarie vor fi instalate semafoare la intrarea în drumul naţional, iar în perioada următoare va fi construit un pasaj rutier peste calea ferată.

În ceea ce priveşte angajaţii Nokia, Găvrea a spus că numărul lor ar depăşi, în prezent, 200, toţi participând la cursuri de training organizate la sediul Tetarom de Nokia. Până la finalul anului, la Nokia vor lucra peste 1.000 de persoane.

(Material realizat de Vasile Măgrădean, corespondenti@mediafax.ro)