În iulie, Ciurea susţinea la CSM că şefii s-au amestecat în activitatea sa, fără a da nume

În 16 septembrie 2009, Secţia pentru procurori a CSM a decis excluderea din magistratură a procurorului Angela Ciurea, cercetată disciplinar, după ce s-a întâlnit la Nisa, la începutul lunii decembrie 2008, cu inculpatul Stamen Stanchev, fără a-şi anunţa şefii.

Potrivit unor surse din magistratură, despre întâlnirea Ciurea-Stanchev (judecat pentru fapte de spionaj în legătură cu privatizarea unor societăţi româneşti-n.r.), conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, unde Angela Ciurea ocupa funcţia de adjunct al directorului DIICOT, a aflat în momentul în care serviciile de informaţii au comunicat retragerea certificatului ORNISS (emis de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat).

La momentul în care s-a aflat, Ciurea şi-a înaintat cererea de demisie din funcţia deţinută la DIICOT, ajungând la Parchetul Curţi de Apel Bucureşti.

Ulterior, în baza sesizării de către Ministerul Public, preşedinta Consiliului, judecătoarea Lidia Bărbulescu, a dispus declanşarea cercetării disciplinare a Angelei Ciurea, cercetare care a durat de la începutul lunii ianuarie, până în 16 septembrie, când s-a dispus excluderea magistratei.

La şedinţa în care s-a decis excluderea lui Ciurea s-a pus în discuţie o solicitare a acesteia, care era la momentul respectiv procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti - Secţia juridică.

Procurorul Angela Ciurea a invocat în cererea adresată Secţiei pentru procurori a CSM articolul 7 alineatul 1, litera a din Legea 571/2004, în sensul de a i se acorda protecţia şi sprijinul necesare avertizorului în interes public.

Astfel, textul de lege prevede că "în faţa comisiei de disciplină sau a altor organe similare, avertizorii beneficiază de protecţie şi de prezumţia de bună-credinţă".

Textul de lege stabileşte, la articolul 4, litera h că "este ocrotită persoana încadrată într-o autoritate publică, instituţie publică sau în altă unitate bugetară dintre cele prevăzute la articolul 2, care a făcut o sesizare, convinsă fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o încălcare a legii".

Continuând raţionamentul, articolul 2 prevede că dispoziţiile legii "se aplică instituţiilor publice din cadrul administraţiei publice centrale, administraţiei publice locale, aparatului Parlamentului, aparatului de lucru al Administraţiei Prezidenţiale, aparatului de lucru al Guvernului, autorităţilor administrative autonome, instituţiilor publice de cultură, educaţie, sănătate şi asistenţă socială, companiilor naţionale, regiilor autonome de interes naţional şi local, precum şi societăţilor naţionale cu capital de stat", precum şi "persoanelor numite în consilii ştiinţifice şi consultative, comisii de specialitate şi alte organe colegiale organizate în structura ori pe lângă autorităţile şi instituţiile publice".

În cazul în care Secţia pentru procurori a CSM aproba cererea, procurorul Ciurea scăpa de acţiunea disciplinară declanşată împotriva sa.

În luna iulie, Ciurea făcea dezvăluiri cu privire la anchete derulate de ea în perioada DIICOT, în care ar fi fost vizate nume importante din clasa politică.

Potrivit actului depus de Ciurea la CSM, aceasta arăta că, în perioada 1 august 2006-6 octombrie 2009, a fost procuror şef adjunct la DIICOT, instrumentând "dosare sensibile" şi a coordonat "ancheta penală desfăşurată de alţi colegi în dosare intens mediatizate, cu implicarea unor marcante figuri ale vieţii politice româneşti".

Potrivit lui Ciurea, "toate aceste dosare interesau siguranţa naţională a României".

"Dosarul «Fuga lui Omar Hayssam», în care a fost procuror anchetator timp de trei luni; dosarul privind traficul de armament disjuns din cel de mai sus în care s-a început urmărirea penală şi care cuprinde cu precădere documente clasificate (se afla în instrumentarea mea la data la care am demisionat); am cordonat ancheta la cererea verbală a şefului meu ierarhic în dosarul privatizărilor strategice (partea de competenţă DIICOT), dosarul Alro Slatina, dosarul Nuclearelectrica şi toate dosarele disjunse din dosarul supranumit de presă «dosarul privatizărilor strategice»; fiind cu precădere ceea ce în afara ţării se numeşte «procuror pledant», am participat în şedinţele de judecată în aceste dosare, la majoritatea termenelor, la desemnarea şefilor mei ierarhici", explica în document Ciurea.

Totodată, Angela Ciurea subliniază faptul că în toată acea perioadă a respins "unele ingerinţe nejustificate în activitatea sa de magistrat DIICOT cu privire la cauzele menţionate".

"Ulterior desemnării, la scurt timp, în urma evoluţiei anchetelor, mi s-a cerut insistent de către şefii mei ierarhici de la acea dată să mă retrag din aceste dosare, ori să efectuez sau nu acte de urmărire penală asupra unor persoane din mediul politic sau economic, împotriva convingerii mele şi nu am dat curs acestor presiuni, lucru care a determinat represalii asupra mea. În luna decembrie 2007 mi s-a cerut expres, verbal, de către şeful meu ierarhic să formulez cerere de demisie din funcţia de procuror şef adjunct, lucru pe care l-am refuzat", arăta Ciurea.

Angela Ciurea explică şi faptul că a depus concluzii de ridicare a interdicţiilor impuse lui Stanchev, iar instanţa supremă i-a admis punctul de vedere.

"Cu privire la alegaţiunile privind un recurs într-un caz de notorietate publică, arăt că am formulat concluzii potrivit legii, care se găsesc imprimate potrivit codului de procedură penală la Curtea de Apel Bucureşti, în şedinţă publică, pe baza actelor din dosar. De asemenea, potrivit procedurii (articolul 316 Cpp) şi statutului magistraţilor, procurorul de şedinţă este independent în privinţa celor susţinute în sala de judecată, fiind supus legii, probelor administrate şi conştiinţei sale. Procurorul de şedinţă este obligat în virtutea subordonării ierarhice să informeze asupra soluţiei procurorul ierarhic superior pentru executarea dreptului acestuia de recurs. Este interzis de lege a se ordona procurorului de şedinţă să exercite sau nu cale de atac asupra unei hotărâri a instanţei, soluţia legală fiind concretizată în posibilitatea acordată şefului ierarhic de a declara, motiva şi susţine un recurs atunci când are o altă opinie decât subalternul său. Am procedat întocmai, referind soluţia, procurorul ierarhic a declarat recurs, iar această cale de atac a fost respinsă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Consider că în acest fel mi-am îndeplinit corect îndatoririle statuate de lege", a notat Ciurea.

Angela Ciurea susţine că în activitatea sa de procuror şef adjunct a adus o serie de critici şi comentarii la adresa unor reglementări cu caracter intern pe care le-a considerat lipsite de sens sau de natură a îngreuna activitatea de anchetă, reglementări situate, în opinia sa, "la limita ingerinţei în actul de urmărire penală (care trebuie să decurgă sub protecţia şi discreţia prevăzută de lege)".

Ciurea a reclamat faptul că a fost supusă "şicanelor şi abuzurilor", că a fost anchetată disciplinar, fără să cunoască acest lucru până înainte cu câteva zile de finalizarea anchetei, când i s-a permis "să studieze sumar actele dosarului (câteva sute de pagini-mare parte obţinute cu încălcarea flagrantă a legii)", interzicându-i-se "expres prezenţa unui avocat sau efectuarea de copii din dosar", mai spune Ciurea, care deşi susţinea că a solicitat să fie audiată de membrii CSM, ea nu s-a prezentat, potrivit oficialilor Consiliului.

Ciurea a mai susţinut, în cererea sa către CSM, că a reclamat inclusiv "comportamentul de tip cazon, probabil impus, al procurorului inspector", desemnat să facă investigaţii cu privire la activitatea aceasta.

"Prin pseudo-ancheta disciplinară s-a creat în mod denaturat aparenţa unui procuror influenţabil şi indisciplinat, când în realitate şefii mei au fost deranjaţi de turnura pe care ar fi putut să o capete cazurile respective datorită informaţiilor furnizate de cei cercetaţi", notează Ciurea.

Ea arată că, cu regularitate, se transmit "pe surse informaţii către presă, fapte adevărate combinate spectaculos cu supoziţii şi informaţii eronate", care sunt de natură a-i periclita credibilitatea, în condiţiile în care, fiind încă magistrat, îi este interzis prin ordin al procurorului general (valabil pentru toţi procurorii) să formuleze o poziţie publică.

Inspecţia judiciară a CSM a consemnat faptul că Ciurea nu precizează persoanele care s-au intervenit în activitatea ei, calitatea pe care o aveau, în care dintre anchete, precum şi în ce a constat ingerinţa reclamată.

În şedinţa din 16 septembrie, în urma analizării documentelor, Secţia pentru audieri a CSM a decis exluderea din magistratură a Angelei Ciurea.

După două luni, în 16 noiembrie, Angela Ciurea a afirmat, la Realitatea TV, că procurorul general al României, Codruţa Kovesi, şi şeful DIICOT, Codruţ Olaru, s-ar fi imixtionat în activitatea sa, cerându-i-se "s-o lase mai moale cu dosarul" referitor la Dan Voiculescu, Bogdan Chirieac, Elena Udrea, Theodor Stolojan, Doru Cocoş, Attila Verestoy.

Angela Ciurea spune că se ocupa de coordonarea dosarului invocat.

Marţi, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a sesizat în cazul afirmaţiilor foştilor procurori ai DIICOT, Angela Ciurea şi Bogdan Nastasiu, în legătură cu imixtiunile pe care le-ar fi făcut şefii lor magistraţi în anumite dosare. "CSM s-a sesizat oficiu şi va face verificări, prin intermediul Inspecţiei judiciare, cu privire la afirmaţiile unor foşti procurori, potrivit cărora procurorul general al României şi şeful DIICOT au făcut presiuni asupra lor în timp ce instrumentau anumite dosare", a declarat, marţi, preşedintele Consiliului, Virgil Andreieş.

DIICOT precizează, într-un comunicat, marţi, că foştii procurori Ciprian Nastasiu şi Angela Ciurea nu au acuzat vreo imixtiune în activităţile lor, iar semnalarea "unor astfel de probleme grave" la doi ani de la presupusul moment şi după plecarea lor din magistratură, confirmă servirea unui interes partizan.

"Apariţiile publice ale unor foşti procurori DIICOT, făcute în încercarea de a discredita activitatea instituţiei din care au făcut parte până la revocarea lor din funcţie, urmarea unor grave abateri, determină exprimarea poziţiei Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pentru înlăturarea oricăror percepţii negative asupra activităţii procurorilor DIICOT. Dezbaterea publică a unei cauze de criminalitate organizată de competenţa procurorilor DIICOT, respectiv a dosarului penal nr. 30/D/P/2007, precum şi prezentarea părtinitoare a unor aspecte legate de situaţia de fapt sau de probele administrate în cauză, sunt de natură să afecteze procesul de soluţionare a dosarului şi să creeze o presiune asupra procurorilor care îl instrumentează în prezent", se arată în comunicat.

DIICOT subliniază faptul că afirmaţiile făcute recent de către fostul procuror DIICOT Angela Ciurea, "având în vedere că la data de referinţă, aceasta nu era desemnată să efectueze urmărirea penală în cauză şi prezentarea unor date dintr-un dosar penal aflat în curs de soluţionare", denotă ignorarea prevederilor legale şi un interes neprofesional în legătură cu acest dosar.

"Semnalarea unor astfel de probleme grave la doi ani de la presupusul moment al producerii lor şi după excluderea din magistratură nu face decât să confirme că afirmaţiile sunt vădit lipsite de obiectivitate şi nu corespund realităţii, fiind menite să servească unui interes partizan. De asemenea, apare drept evident că recentele afirmaţii total lipsite de suport sunt făcute, fie într-un context politic, inacceptabil statutului de magistrat procuror, fie în încercarea de a pleda împotriva revocării din funcţie. La momentul invocat, nici fostul procuror Ciprian Nastasiu şi nici fostul procuror şef adjunct Angela Ciurea nu au acuzat nicio intervenţie şi nicio presiune asupra lor în activitatea de urmărire penală, deşi legea le conferea posibilitatea de a sesiza Consiliul Superior al Magistraturii", mai arată sursa citată.

Potrivit DIICOT, la fel de gravă este şi încercarea de a denigra relaţiile instituţionale deosebit de bune existente, între DIICOT şi SRI, prin declaraţii neconforme realităţii cu privire la modalitatea de lucru cu această instituţie în cadrul dosarelor penale de criminalitate organizată.

"Astfel, deşi se afirmă că în dosarul respectiv nu a existat colaborare cu Serviciul Român de Informaţii, din verificări rezultă că în dosarul respectiv s-au primit în total 423 de note, din care 143 de note în perioada 6 iunie 2008 -1 iulie 2008", precizează DIICOT.

Instituţia arată că declaraţiile tendenţioase ale celor doi foşti procurori DIICOT intervin după momentul revocării lor din funcţie şi al excluderii lor din magistratură "şi nu fac decât să confirme că eliminarea lor din corpul magistraţilor se datorează unor flagrante încălcări ale legii şi ale deontologiei profesiei de magistrat".

"Subliniem faptul că o astfel de conduită nu este specifică celor 230 de procurori DIICOT, care sunt independenţi şi desfăşoară activitatea de investigare a cauzelor de criminalitate organizată potrivit competenţelor conferite de lege", susţine Direcţia.

(Material realizat de Departamentul Eveniment, eveniment@mediafax.ro)