La doar câteva ore după summit, apar primele îndoieli legate de eficacitatea planului UE

Planul anticriză rezultat miercuri noapte, după zece ore de negocieri tensionate între şefii de stat şi de guvern ai zonei euro, bancheri şi FMI, reprezintă o gură de oxigen pentru pieţe şi pentru liderii europeni după doi ani de criză, însă aplicarea deciziilor fără precedent adoptate de UE s-ar putea împiedica, în următoarele săptămâni, de obstacole periculoase.

Întregul plan, care ar trebui să scoată zona euro din criză, se bazează pe două acţiuni principale, respectiv consolidarea Fondului european de urgenţă destinat sprijinirii statelor aflate în dificultate şi reducerea datoriilor Greciei cu 100 miliarde euro prin pierderi voluntare asumate de către creditorii privaţi ai ţării, bănci şi companii de asigurări.

Cea mai importantă dintre aceste decizii - creşterea resurselor Fondului European de Stabilitate la 1.000 miliarde euro prin atragerea de finanţare de la investitori pulbici şi privaţi, fiind vizate îndeosebi fondurile suverane ale marilor economii emergente, precum China sau Brazilia.

Totodată, creditorii privaţi ai Greciei trebuie convinşi să accepte pierderile de 50% din obligaţiunile de stat scadente ale ţării, pentru ca cel de-al doilea acord de salvare a statului elen, a cărui valoare ar urma să fie de 130 miliarde euro, să poată fi implementat.

Bursele europene au crescut la maximul ultimelor 12 săptămâni, iar moneda euro a depăşit pragul de 1,4 dolari, urcând la maximul ultimelor şapte săptămâni, datorită acordului care părea ameninţat înaintea summit-ului de divergenţele profunde dintre Germania şi Franţa pe mai multe chestiuni.

Însă aspectele-cheie ale planului, respectiv recapitalizarea Fondului European de Stabilitate Financiară şi reducerea datoriilor Greciei, trebuie puse la punct până la cel mai mic detaliu în următoarele săptămâni. Ţinând cont însă de procesul politic greoi de la vârful UE şi de discuţiile dure care vor urma pentru a convinge individual fiecare creditor privat al Greciei să accepte pierderile, planul are şanse să se destrame tocmai din cauza acestor detalii care nu au putut fi puse la punct în regim de urgenţă.

"E destul spaţiu să ne îndoim dacă fiecare dintre aspectele-cheie ale pachetului va fi dus la bun sfârşit. Speranţa liderilor UE este că întregul va fi perceput ca mai mult decât o sumă de părţi, care pot fi puse individual sub semnul întrebării", comentează economistul Malcolm Barr de la J.P. Morgan.

În luna iulie, liderii zonei euro au prezentat un acord care avea rolul de a trage linie sub criza datoriilor de stat, însă au realizat în numai câteva săptămâni că era indecvat şi insuficient, ţinând cont de amploarea şi profunzimea problemelor Greciei şi de vulnerabilitatea băncilor europene la riscurile de contagiune.

Unul dintre principalele obiective ale noului plan este risipirea incertitudinilor legate de dimensiunea sprijinului financiar pentru Grecia, dar şi înlăturarea temerilor că fondul de stabilitate nu va avea suficientă forţă pentru o evenuală susţinere a Italiei sau Spaniei.

Lucian Croitoru, consilier al guverantorului BNR, a declarat joi, comentând măsurile decise de UE, că există îngrijorări legate de resursele disponibile pentru fondul de urgenţă al zonei euro, iar planul urmează să fie "digerat" de pieţe, care vor stabili dacă se restaurează sau nu încrederea.

"Pachetul de măsuri va fi evaluat de piaţă şi vom vedea dacă se reface încrederea sau nu. S-ar putea să fie îngrijorări de resursele disponibile pentru EFSF, această facilitate europeană. Unele ţări care sunt astăzi privite cu suspiciune pe piaţă ocupă un spaţiu foarte mare pe piaţa datoriilor şi s-ar putea ca suma de un trilion de euro inclusă în pachet să fie privită de pieţe ca insuficientă, cum există şansa ca o combinaţie între ele să facă acest nivel suficient. Sunt diverse estimări, vom vedea", a spus Croitoru.

Europa vrea să finalizeze până la sfârşitul anului toate negocierile privind noul pachet destinat Greciei, pentru ca statul elen să dispună în 2012, după încheierea acordului stand-by din 2010, de un altul care să continue finanţarea externă de la guvernele din zona euro şi FMI.

Măsurile convenite miercuri vizează practic reducerea datoriei Greciei de la circa 160% din PIB în prezent la 120% din PIB până în 2020.

"Datoria este totalmente sustenabilă acum. Grecia îşi poate încheia socotelile cu trecutul o dată pentru totdeauna", a declarat premierul elen George Papandreou după summit.

O înaltă sursă din avocatură apropiată International Swaps and Derivatives Association a declarat pentru Reuters că, deoarece băncile au acceptat deja pierderile prin intermediul reprezentanţilor de la Bruxelles, declanşarea unui "incident de credit" care să conducă la plata contractelor derivate credit-default swap (CSD) este puţin probabilă.

Totodată, creşterea resurselor Fondului de Stabilitate la 1.000 miliarde euro ridică mai multe semne de întrebare.

În primul rând, măsura are ca rol convingerea pieţelor că zona euro poate împiedica criza să înghită Italia şi Spania, a treia şi a patra economie a zonei euro. Fondul a avut în 2010, la înfiinţare, resurse financiare de 440 miliarde euro. După ce a ajutat Grecia, Portugalia şi Irlanda, mecanismul mai are la dispoziţie 290 miliarde euro.

Circa 250 miliarde euro din aceşti bani ar trebui să acţioneze ca o pârghie, să se multiplice de 4-5 ori, potrivit declaraţiilor de miercuri noapte ale liderilor europeni, inclusiv preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy. Nu se ştie însă clar cum vor fi folosiţi banii: pentru o schemă de garantare a obligaţiunilor de stat din zona euro, pentru cumpărarea de obligaţiuni de stat de pe piaţa principală sau pentru înfiinţarea unui vehicul investiţional special care să atragă bani din afara Europei.

Liderii europeni au indicat inclusiv că cele trei variante ar putea fi combinate.

Miniştrii Finanţelor din UE ar trebui să negocieze şi să stabilească detaliile în luna noiembrie, însă nu a fost stabilit un termen-limită clar.

De asemenea, există semne de întrebare legate de determinarea premierului italian Silvio Berlusconi de a aplica un set de reforme considerate cruciale pentru restaurarea încrederii investitorilor în a treia mare economie a zonei euro.

Implicat în ultimul timp în mai multe scandaluri şi ridiculizat de presă, principala promisiune a lui Berlusconi faţă de liderii UE a fost să ridice vârsta minimă de pensionare la 67 de ani până în 2026. Oficialităţile prezente la summit s-au arătat însă rezervate în privinţa intenţiei oficialului italian de a se ţine de cuvânt.

Dintre partenerii externi, Japonia şi Canada au salutat acordul încheiat miercuri la Bruxelles, iar Xinhua, agenţia oficială de presă a Chinei, a scris că planul UE este "pozitiv, dar plin de dificultăţi".

Un purtător de cuvânt al ministerului chinez de Externe a confirmat că preşedintele Hu Jintao va discuta prin telefon cu omologul său francez Nicolas Sarkozy, iar surse europene au declarat pentru Reuters că discuţia se va învârti în jurul participării Chinei la Fondul de Stabilitate.

Până acum, Beijingul a fost cel mai avid cumpărător al obligaţiunilor emise de Fond.

La fel ca în urma acordului din 21 iulie, există temeri că băncile şi ceilalţi creditori privaţi ai Greciei vor accepta cu greu pierderile la care s-au angajat lobby-iştii la summit.

Charles Dallara, directorul executiv al celui mai mare grup de lobby din industria bancară, a declarat că băncile şi companiile de asigurări pe care le reprezintă vor respecta înţelegerea.

"Considerăm că gradul de participare a băncilor va fi foarte, foarte ridicat. Toate părţile au admis că este vorba nu numai despre viitorul Greciei, ci despre viitorul Europei şi al economiei globale", a arătat el.

Josef Ackermann, preşedinte al aceluiaşi grup de lobby şi director general al gigantului Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a descris acordul cu liderii UE drept "un compromis acceptabil".

Pentru a astupa gaura lăsată de pierderile pe Grecia în finanţele băncilor, liderii europeni au căzut de acord de asemenea să impună o recapitalizare de 106 miliarde euro a sistemului bancar european.

"În timp ce punctele principale arată bine, dracul se ascunde în detalii. Nu ştim practic cum vor creşte fondul de bailout de la 440 miliarde euro la 1.000 miliarde euro. Pe deasupra, trebuie să ne întrebăm dacă 1.000 miliarde euro va fi suficient", a arătat Damien Boey, analist la Credit Suisse Sidney.

În rândul scepticilor şi-au făcut deja apariţia şi companii importante. Gigantul petrolier Royal Dutch Shell a arătat joi că va reduce investiţiile în Uniunea Europeană din cauza temerilor privind şansele blocului economic de a se redresa în urma crizei.

(Material realizat de Vlad Popescu, vlad.popescu@mediafax.ro)