Mihai Necolaiciuc revine în ţară, la peste patru ani de când a fost dat în urmărire generală

Necolaiciuc a ajuns în Bucureşti la ora 13.15, cu o aeronavă KLM venind dinspre Amsterdam, unde a făcut escală.

Extrădarea sa în România are loc după ce decretul privind predarea fostului director CFR a fost semnat de către secretarul de stat american Hillary Clinton. Acest lucru s-a petrecut după ce procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a efectuat o vizită oficială în Statele Unite.

În 17 martie, Ministerul Justiţiei a fost informat de către Departamentul de Justiţie al SUA că Mihai Necolaiciuc a anunţat instanţa americană şi Departamentul de Stat că nu intenţionează să declare apel împotriva ordinului de extrădare. MJ anunţa că, în aceste condiţii, Departamentul de Stat al SUA va emite ordinul de predare efectivă, aceasta urmând a avea loc pe cale de cooperare poliţienească.

O instanţă americană a aprobat, în 2 martie, extrădarea către România a lui Mihai Necolaiciuc, în urma cererilor formulate de autorităţile române în acest sens şi transmise autorităţilor americane în februarie 2008 şi septembrie 2009. Judecătoria Sectorului 1 a emis mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele fostul director CFR, în 16 iulie 2009.

Necolaiciuc s-a aflat în custodia autorităţilor americane până miercuri, fiind arestat în vederea extrădării către România din 23 iunie 2009, după ce în 17 iunie 2009 a fost găsit de agenţii FBI în parcarea restaurantului Denny's din West Palm Beach, în statul american Florida.

Procedura de extrădare declanşată în cazul lui Mihai Necolaiciuc de către Ministerul Justiţiei a fost confidenţială. Ministerul Justiţiei a sesizat, în 8 februarie 2008, Judecătoria sectorului 1 cu privire la cererea de extrădare a lui Necolaiciuc, cerere admisă în aceeaşi zi.

În 28 februarie 2008, după verificarea regularităţii internaţionale a cererii, Direcţia internaţională din Ministerul Justiţiei a transmis cererea de extrădare către autorităţile judiciare americane, fiind comunicate toate actele privind acuzarea fostului şef al CFR.

Pe de altă parte, procurorii au ţinut legătura cu Ambasada SUA la Bucureşti, dar şi cu Ambasada României în SUA.

În ceea ce priveşte "cariera" sa în dosare penale, Mihai Necolaiciuc a fost învinuit în dosare privind fapte de corupţie încă din perioada în care era director al CFR Infrastructură în 2003.

Într-unul din dosare, aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 din 16 februarie 2009, fostul director general al CN CFR a fost trimis în judecată de procurorii DNA, alături de alte cinci persoane, printre care şi foşti directori ai companiei, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

Alături de Necolaiciuc au mai fost trimişi în judecată Mihail Gabriel Misir, fost director comercial al CN CFR, Viorica Olăeru, fost director al Direcţiei Economice, Vasile Dragoş Vlăduţ, fost şef al Serviciului Aprovizionare, Ilie Vlăduţ, fost funcţionar în cadrul Serviciului Aprovizionare şi Alexandru Nicolae, fost director al Bazei de Aprovizionare Basarab şi coordonator achiziţii al Serviciului Aprovizionare.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2002 - 2003, în calitate de director general al CN CFR, Mihai Necolaiciuc ar fi semnat 23 de comenzi de achiziţii de piese pentru instalaţii feroviare către SC General Com Electrica SA Bucureşti. Aceste comenzi ar fi fost semnate ilegal, în lipsa unor acte din care să reiasă necesitatea şi oportunitatea achiziţiei, furnizorul nefiind neautorizat de către Autoritatea Feroviară Română, organismul tehnic specializat al Ministerului Transporturilor desemnat să asigure autorizarea şi supravegherea tehnică a furnizorilor interni de produse şi servicii în domeniul feroviar.

Comenzile ar fi fost semnate fără derularea unor proceduri de achiziţii publice şi fără încheierea unor contracte prevăzute în mod obligatoriu de lege, potrivit procurorilor DNA.

Ulterior, Necolaiciuc ar fi semnat instrumente de plată în valoare totală de 55,6 miliarde de lei vechi, reprezentând contravaloarea unor mărfuri inutile şi cumpărate la suprapreţ şi ar fi acceptat semnarea nelegală de către alte persoane a unor instrumente de plată.

Necolaiciuc ar fi fost ajutat de subordonaţii săi Mihail Gabriel Misir, Viorica Olăeru, Dragoş Vlăduţ şi Alexandru Nicolae.

Prejudiciul estimat cauzat CN CFR a fost de 71,6 miliarde de lei vechi, sumă cu care CN CFR s-a constituit parte civilă în cauză.

Totodată, în perioada 2002 - 2003, Necolaiciuc ar fi semnat patru comenzi către SC Nurelo Prest Com SRL Târgu Jiu (furnizor neautorizat AFER), cu încălcarea prevederilor legale şi în lipsa oricăror documente care să ateste necesitatea şi oportunitatea achiziţiei.

Şi aceste comenzi ar fi fost semnate fără derularea unor proceduri de achiziţii publice şi fără încheierea unor contracte prevăzute în mod obligatoriu de lege.

Ulterior, Necolaiciuc ar fi semnat instrumente de plată în valoare totală de 25,2 miliarde de lei vechi, acceptând plăţi pentru întreaga cantitate de marfă furnizată, reprezentând contravaloarea unor mărfuri inutile şi cumpărate la suprapreţ. Pentru unele cantităţi de mărfuri nu au existat comenzi scrise, însă CN CFR le-a recepţionat şi plătit, susţine DNA. De asemenea, Necolaiciuc ar fi fost ajutat de subordonaţii săi, Mihail Gabriel Misir, Viorica Olăeru, Dragoş Vlăduţ şi Alexandru Nicolae.

Prejudiciul estimat cauzat CN CFR este de 61,9 miliarde de lei vechi.

Procurorii au dispus sechestrul asigurător asupra a două imobile (teren şi clădire, pensiune agroturistică situată în localitate Buşteni, judeţul Prahova) aparţinând lui Ilie Vlăduţ. Celelalte bunuri imobile, precum şi sume de bani din conturile bancare ale inculpaţilor au fost indisponibilizate în alte două dosare penale aflate pe rolul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.

Deoarece Necolaiciuc s-a sustras de la urmărirea penală pe tot parcursul acesteia, cu ocazia anchetelor anterioare desfăşurate în alte două dosare penale, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a emis mandat de arestare naţională, europeană şi de urmărire internaţională.

Mihai Necolaiciuc a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie într-un alt dosar, pentru deturnare de fonduri europene. În acest dosar, procurorii anticorupţie îl acuză pe Necolaiciuc că, în calitate de director general al CN CFR şi de ordonator principal de credite, a dispus utilizarea sumei de 184,381 miliarde de lei vechi, provenită din creditul acordat CN CFR de Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru finanţarea "Proiectului de reconstrucţie pentru eliminarea efectelor inundaţiilor", în alte scopuri decât cele pentru care s-a primit contractul de finanţare.