Politica externă în 2011: Eşec pentru Schengen. Succes cu scutul antirachetă

Semnarea Acordului privind scutul antirachetă şi a Declaraţiei de parteneriat strategic cu SUA

Preşedintele Traian Băsescu a făcut o vizită la Washington la jumătatea lunii septembrie. Cu această ocazie a fost semnat, la nivel de miniştri de Externe, Acordul bilateral privind amplasarea de elemente ale scutului antirachetă pe teritoriul României. Totodată, Traian Băsescu şi Barack Obama au adoptat declaraţia de parteneriat strategic pentru secolul XXI. Autorităţile române şi clasa politică s-au exprimat unanim în favoarea acordului privind scutul antirachetă, apreciind că acesta reprezintă o contribuţie la protejarea teritoriului României.

3 mai - Preşedintele Traian Băsescu anunţă decizia CSAT privind aprobarea amplasării componentelor din România ale sistemului de apărare antirachetă la Deveselu, în judeţul Olt.

4 mai - Are loc cea de-a şaptea rundă de negocieri bilaterale, la Bucureşti. Cu acest prilej, textul Acordului care reglementează participarea României la sistem a fost convenit la nivelul celor două delegaţii.

6 iunie - Acordul pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice în România este parafat, la Washington, de Bogdan Aurescu şi Ellen Tauscher, şefii celor două echipe de negociatori.

13 septembrie - Acordul privind amplasarea în România a unor elemente ale scutului american antirachetă a fost semnat, la Washington, cu ocazia vizitei preşedintelui Traian Băsescu. Tot atunci, preşedinţii Barack Obama şi Traian Băsescu au adoptat Declaraţia de parteneriat strategic dintre România şi SUA pentru secolul al XXI-lea. În cazul ambelor documente, echipele de negociere ale României au fost conduse de secretarul de stat Bogdan Aurescu.

23 septembrie - Textul acordului privind scutul antirachetă este făcut public. Documentul stipulează caracterul exclusiv defensiv al sistemului. Printre dispoziţiile acestuia figurează că România va stabili un spaţiu aerian restricţionat deasupra şi în jurul Bazei de la Deveselu, urmând să fie stabilite restricţii de trafic aerian. Reprezentantul de rang înalt al Statelor Unite "va avea autoritate exclusivă asupra activităţilor şi operaţiunilor" de la Deveselu, în timp ce România va fi responsabilă pentru asigurarea securităţii şi protecţiei Bazei în afara perimetrului Facilităţii, prevede acordul privind scutul antirachetă.

România nu îşi va asuma răspunderea pentru niciun prejudiciu cauzat în afara teritoriului României de elemente ale scutului, cu excepţia cazurilor în care astfel de prejudicii sunt rezultatul acţiunilor sau neglijenţei României, prevede acordul privind scutul antirachetă.

România şi Statele Unite vor înfiinţa o poziţie de ofiţer român de legătură în cadrul Comandamentului European al Statelor Unite, pentru a asigura un parteneriat strategic strâns şi continuu în mai multe domenii, inclusiv al apărării împotriva rachetelor balistice, prevede acordul privind scutul.

25 septembrie - În aşteptarea americanilor, localnicii din Deveselu se pregătesc pentru cursuri de engleză, informatică şi antreprenoriat. Îi aşteaptă pe americani cu pui la ţest, iar până atunci primarul discută cu "specialiştii" despre utilităţile de la baza militară, dar şi despre repararea şcolilor din comună.

19 octombrie - Guvernul român a avizat proiectul de lege pentru ratificarea acordului dintre România şi SUA privind participarea la scutul american de apărare antirachetă, actul normativ urmând să fie transmis Parlamentului cu cererea de aprobare în regim de urgenţă, până la sfârşitul acestui an

7 noiembrie - Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

16 noiembrie - Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România.

6 decembrie - Senatul a adoptat, cu unanimitate de voturi, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România.

23 decembrie - Acordul a intrat în vigoare

Divergenţe cu Rusia

Declaraţii ale oficialilor de la Bucureşti şi Moscova au generat, în 2011, momente de tensiune în relaţia celor două state. Principalul motiv de nemulţumire incovat de partea rusă a fost amplasarea de elemente ale viitorului scut antirachetă pe teritoriul României. De asemenea, o declaraţie a preşedintelui Băsescu referitoare la celebrul ordin al mareşalului Antonescu "Vă ordon, treceţi Prutul!" a stârnit criticile Moscovei.

9 februarie - Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat că are un mandat de normalizare a relaţiei cu Rusia, iar MAE lucrează "la câteva gesturi simbolice care să crească încrederea", astfel încât Bucureştiul şi Moscova să revină anul acesta la un ton normal.

Evenimentele ulterioare aveau să-l contrazică pe Baconschi.

9 mai - Reprezentantul special al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a comentat pe Twitter, la modul ironic, decizia României de a găzdui elemente ale scutului american antirachetă, catalogând planul drept "un cal traian", cu aluzie la numele preşedintelui Traian Băsescu.

- Preşedintele Traian Băsescu a declarat, întrebat despre criticile ambasadorului Rusiei la NATO, că acesta "face parte din echipa de zgomote" şi că o discuţie serioasă ar trebui făcută în cazul unei reacţii a preşedintelui, premierului sau ministrului rus de Externe.

14 mai - Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a cerut, într-o scrisoare adresată omologilor săi din ţările membre ale Consiliului Rusia-NATO, garanţii că scutul antirachetă european nu va afecta stabilitatea strategică.

19 mai - Preşedintele Băsescu a declarat, la TVR1, că preşedintelui rus Dmitri Medvedev îi va trebui dat "confortul" că elementele scutului antirachetă ce vor fi amplasate în România "nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse". Preşedintele a mai spus că, la rândul său, România constată că nu are nicio garanţie din partea Rusiei. "Dânsul (Dmitri Medvedev - n.r.) doreşte garanţii juridice. Sigur că şi România se întreabă Oare noi avem vreo garanţie juridică? Constatăm că n-avem. Avem dreptul să discutăm subiectul", a spus preşedintele.

22 iunie - Traian Băsescu a declarat, la B1 TV, că decizia Regelui Mihai de a abdica a fost "un act de trădare", el adăugând totodată că relaţia sa de apropiere cu prinţul Paul a fost un gest pentru a proba că nu are nimic cu Casa Regală. Pe de altă parte, preşedintele a reamintit, în contextul unei întrebări, că se împlinesc 70 de ani de la "hai să-i spunem celebra «Soldaţi români, vă ordon treceţi Prutul!»". El a spus că, dacă ar fi fost în acel moment istoric, ar fi dat acelaşi ordin. "Da, pentru că aveam un aliat şi aveam de recuperat un teritoriu. Dacă aveam condiţiile de atunci, probabil că aş fi făcut-o", a spus el.

30 iunie - Rusia s-a declarat revoltată de declaraţiile preşedintelui român Traian Băsescu, potrivit cărora şi el le-ar fi ordonat militarilor să treacă Prutul, în 1941, potrivit unui mesaj publicat de purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe Aleksandr Lukaşevici, pe contul de Twitter al instituţiei.

- MAE rus consideră, referitor la declaraţiile preşedintelui Băsescu privind trecerea Prutului, că "astfel de bravade neruşinate care justifică agresiunea fascistă şi profanează memoria milioanelor de jertfiţi ai nazimului este inadmisibilă şi merită o apreciere adecvată din partea Europei".

5 iulie - Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, l-a criticat dur pe Traian Băsescu, afirmă ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, într-un mesaj publicat în contul său de Twitter, declarându-se bucuros că liderul de la Kremlin i-a susţinut punctul de vedere referitor la declaraţiile preşedintelui român. Rogozin face trimitere la un articol publicat pe site-ul cotidianului Moskovsky Komsomoleţ, care afirmă că Medvedev a făcut declaraţii dure la adresa lui Băsescu, în timpul summitului Rusia - NATO de la Soci. Ziarul face referire la declaraţiile făcute de preşedintele român în legătură cu Ion Antonescu, reamintind că, la începutul războiului, România a luptat de partea Germaniei naziste. La reuniunea de la Soci, participanţii şi-au exprimat indignarea în legătură cu declaraţiile lui Băsescu, care exprimă poziţii antiruse şi, prin această afirmaţie, se alătură celor care au început războiul. "Nu l-am auzit niciodată pe preşedinte vorbind atât de dur", a afirmat un înalt oficial rus, citat de Moskovsky Komsomoleţ.

6 iulie - Ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru, a declarat, pentru MEDIAFAX, că nu poate comenta evenimente petrecute în cadrul reuniunii informale de la Soci, dar a precizat că mandatul lui a fost acela de a promova dialogul deschis şi cooperarea constructivă între NATO şi Rusia.

14 iulie - Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat că relaţia României cu Rusia poate şi trebuie să fie una normală, el adăugând că Bucureştiul îşi manifestă constant disponibilitatea în această direcţie.

1 septembrie - Preşedintele Traian Băsescu a declarat că, în pofida tuturor aparenţelor, relaţia economică cu Federaţia Rusă se consolidează şi se observă o creştere a interesului investitorilor ruşi pentru obiective economice din România.

Neînţelegeri cu Ungaria

Nici relaţiile Bucureştiului cu Budapesta nu au fost ferite de situaţii tensionate, în mod special în prima parte a anului, când Ungaria a asigurat preşedinţia UE. În pofida acestor neînţelegeri, autorităţile ungare au susţinut eforturile României de aderare la Spaţiul Schengen.

3 ianuarie - Etnicii maghiari din afara Ungariei au depus primele cereri de obţinere a cetăţeniei acestei ţări, în prima zi lucrătoare a anului. Preşedintele CNMT, europarlamentarul Laszlo Tokes, s-a numărat printre primii care au depus cereri în Oradea.

10 ianuarie - Mai multe însemne jignitoare au fost scrise cu vopsea pe gardul Ambasadei Ungariei din Bucureşti. MAE condamnă actul de vandalism comis la ambasada Ungariei şi precizează că a sesizat instituţiile abilitate ale statului, urmând să informeze partea ungară despre ancheta derulată în acest caz şi despre rezultatele sale.

16 martie - Reprezentanţii PSD şi PNL au susţinut, în plenul Parlamentului, necesitatea adoptării unei declaraţii de protest a Legislativului român faţă de mesajul transmis de Viktor Orban. Demersul opoziţiei a fost făcut în timpul dezbaterii unei moţiuni de cenzură şi a dus la blocarea lucrărilor Parlamentului pentru aproximativ trei ore. Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Moldovan, a dat citire în plen mesajului premierului ungar la care opoziţia a făcut referire. Conform lui Moldovan, în mesajul lui Viktor Orban se arăta: "Să fie Ardealul cum a fost şi naţiunea ungară cum a fost. Ardealul a fost luat de la noi de puterile şi ţările care au avut un scop bine definit, de a aţâţa naţiunile şi a desena graniţe la care ei să fie în continuare dirijori".

17 martie - Ambasadorul Ungariei în România, Oskar Fuzes, a fost convocat la MAE unde i-a fost comunicată "insatisfacţia" părţii române pentru situaţia creată în contextul mesajelor transmise de oficialii ungari la manifestările de marcare a Revoluţiei de la 1848, fiind solicitată clarificarea urgentă a situaţiei.

- Ambasadorul a declarat, ulterior, pentru MEDIAFAX, că, probabil, s-a făcut confuzie între mesajul premierului ungar, Viktor Orban, poemul lui Petofi Sandor şi discursul soţiei sale.

18 martie - Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a declarat, la Târgu Mureş, că mesajul de 15 Martie transmis de premierul ungar, Viktor Orban, "era cât se poate de decent" şi că "adăugirile personale" făcute de soţia ambasadorului Ungariei nu pot fi interpretate drept poziţie oficială.

24 mai - Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional constată că un text de Nicolae Iorga, care figura pe o plăcuţă adăugată la grupul statuar Matei Corvin din Cluj-Napoca în 1932 şi îndepărtată la restaurarea monumentului în 2010, a fost din nou inscripţionat pe suportul ansamblului. Pe noua plăcuţă apare scris textul "1932 - Pe soclul statuii a fost inscripţionat un citat din marele istoric Nicolae Iorga: «Biruitor în războaie, învins numai la Baia de propriul său neam când încerca să învingă Moldova nebiruită»".

26 mai - Delegaţia PSD din PE a adresat o scrisoare preşedintelui CE, Jose Manuel Barroso, preşedinţiei ungare a UE şi preşedintelui PE, Jerzy Buzek, pe tema unei deschiderii unei reprezentanţe la Bruxelles a Ţinutului Secuiesc, solicitând reacţii oficiale în spiritul respectării depline a legislaţiei UE.

- MAE a precizat că a întreprins demersuri în direcţia clarificării situaţiei reprezentanţei Ţinutului Secuiesc la Bruxelles, apreciind drept regretabilă orice acţiune vizând inaugurarea unei "reprezentanţe" a unei aşa-zise "unităţi administrativ-teritoriale" din România care nu există.

27 mai - Ministerul ungar de Externe consideră că plăcuţa cu un citat al lui Nicolae Iorga amplasată pe statuia lui Matei Corvin din Cluj-Napoca generează tensiuni între comunităţile de maghiari şi români, informează MTI. De asemenea, Ministerul ungar de Externe consideră că îndepărtarea plăcuţelor în cinci limbi de la intrările în oraşul Cluj-Napoca, inclusiv cea în limba maghiară, este o măsură care "intră în contradicţie cu statutul multicultural al oraşului".

31 mai - Ministerul român de Externe l-a invitat, la MAE, pe ambasadorul Ungariei, Oskar Fuzes, cerându-i clarificări faţă de găzduirea reprezentanţei Ţinutului Secuiesc în Casa regiunilor maghiare din Bruxelles şi spunând că se aşteaptă ca niciun oficial ungar să nu participe la deschidere.

1 iunie - Se deschide Biroul de reprezentanţă a Ţinutului Secuiesc de la Bruxelles, la eveniment fiind prezent şi vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt.

2 iunie - MAE român îşi exprimă regretul pentru decizia autorităţilor ungare de a participa la deschiderea "aşa-zisei reprezentanţe a Ţinutului Secuiesc de la Bruxelles", menţionând că este vorba despre o alegere personală, pe care statul român nu o poate împiedica.

16 iunie - Proiectul de reorganizare administrativă a României ar fi o schimbare intenţionată şi inacceptabilă a hărţii etnice, afirmă vicepremierul ungar Zsolt Semjen.

- Ambasadorul Republicii Ungare la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a fost invitat la sediul MAE, ocazie cu care "partea română şi-a exprimat dezacordul faţă de declaraţiile publice din 15 iunie 2011 ale autorităţilor ungare referitoare la proiectul reorganizării administrative". Ulterior, el a declarat, pentru MEDIAFAX, că interesul exprimat de Ungaria în ceea ce priveşte proiectul de reorganizare teritorială este natural, fiind vorba despre un lucru important şi pentru comunitatea maghiară.

- Problema reorganizării administrative este în exclusivitate a statului român, ca în orice ţară europeană, a declarat premierul Emil Boc, în replică la afirmaţiile vicepremierului ungar pe această temă.

22 iunie - Preşedintele Traian Băsescu a declarat că va discuta, a doua zi, la Bruxelles, cu Viktor Orban despre problemele apărute în dialogul româno-ungar, adăugând că a refuzat să participe la reuniunea organizată de ambasadorul Ungariei cu ceilalţi ambasadori din UE "ca un semn".

"Eu am, cu Viktor Orban, o relaţie foarte bună. Mă întâlnesc mâine cu el", a spus preşedintele.

"Nu am vrut să se creeze un sentiment de alertă pentru că discutăm despre incidente minore, dar am refuzat să particip la întâlnirea organizată de ambasadorul Ungariei cu ambasadorii UE premergător Consiliului. Trebuia să fie o astfel de întâlnire. Ambasadorul Ungariei, având preşedinţia UE, a dorit să aibă obişnuita întâlnire cu preşedintele României. Ca ţară deţinătoare a preşedinţiei UE organizează această întâlnire cu toţi ambasadorii UE la care mă duceam. Sigur că n-am avut timp să particip. Nu am avut timp a fost răspunsul diplomatic dar n-am vrut, ca un semn că....", a spus Băsescu. El a adăugat, răspunzând unei întrebări că în dialogul cu Orban va încerca o clarificare. "Să ne clarificăm. Atâta timp cât un viceprim-ministru face astfel de declaraţii avem o problemă".

23 iunie - Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a declarat, pentru MEDIAFAX, că a luat notă de declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu, pe care nu le comentează. "Domnul preşedinte a spus că el a trimis un semn diplomatic. Şi asta e! Am luat notă şi asta e", a spus Fuzes.

(Material realizat de Miruna Badea, miruna.badea@mediafax.ro).