REPORTAJ: Ortodocşi, catolici şi anglicani s-au adunat în Duminica Ortodoxiei să cinstească icoanele - VIDEO

Duminica Ortodoxiei este organizată pentru al cincilea an consecutiv de Biserica Icoanei cu sprijinul "substanţial al Primăriei sectorului 2, personal al edilului Neculai Onţanu".

De doi ani, însă, cu binecuvântarea PF Daniel, la pelerinajul din Duminica Ortodoxiei este adusă câte o icoană făcătoare de minuni din altă zonă a ţării.

"Anul trecut am avut Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Ghighiu, numită şi Maica Domnului Siriaca - una dintre cele mai renumite icoane cu Maica Domnului din ţară -, iar acum, în 2012, a fost adusă o copie a icoanei Maicii Domnului cu trei mâini, Trihirusa, din Neamţ, originalul aflându-se la Mănăstirea Hilandar din Muntele Athos, Grecia", a spus parohul Biserii Icoanei, preotul Ioan Popescu.

GALERIE FOTO

Zugrăvirea celei de-a treia mâini este legată de o minune petrecută în viaţa Sfântului Ioan Damaschin, care a trăit în secolul al VIII-lea. Acesta a fost pedepsit de împăratul Leon Isaurul, prin tăierea mâinii, deoarece era cunoscut ca un apărător al Sfintelor Icoane.

Sfântul Ioan a luat mâna sa tăiată şi a mers în faţa acestei icoane cerând să îl vindece, şi Maica Domnului a vindecat mâna Sfântului.

Drept mulţumire şi recunoştinţă Sfântul Ioan a adăugat la icoana Maicii Domnului, în partea de jos, o mână de argint, a explicat PS Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care a condus procesiunile de sâmbătă şi duminică dedicate Ortodoxiei.

În Capitală, manifestările religioase dedicate sărbătorii creştinătăţii ortodoxe au început încă de sâmbătă la Parohia Icoanei, după ce icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamţ a fost aşezată într-un baldachin special amenajat.

Tot în baldachin a fost aşezată spre închinare şi Icoana Maicii Domnului din Biserica Icoanei. Conform tradiţiei, acum câteva secole, un trecător a aţipit în parcul aflat pe locul actualei biserici.

Trezindu-se el a văzut icoana cu chipul Maicii Domnului, care i-a cerut să ridice o biserică acolo. E unica icoană care pare a vorbi cu cel care se roagă la ea, spune Cristina Ionescu, enoriaşa lăcaşului.

Ea povesteşte că este al cincilea an când Biserica Icoanei organizează cinstirea icoanelor.

"Sutele de credincioşi veniţi din toate colţurile oraşului, au făcut un cordon viu în jurul biericii şi intonând cântări din această perioadă a Postului Mare au aşeptat cuminiţi, ore în şir, să se închine la cele două icoane făcătoare de minuni. Este minunat să fii ortodox. Este minunat să ai icoane la care să te poţi închina, la care să te poţi ruga. Să ştiţi că icoana îţi dă putere. Vă rog să încercaţi să vă rugaţi curat şi din tot sufletul. Veţi vedea cât este de bine", mai spune Cristina Ionescu, în vârstă de 58 de ani, de profesie arhitect .

Cu aceeaşi emoţie vorbeşte şi Adriana Marin, studentă la Artă sacră, Facultatea de Teologie din Bucureşti. "Am văzut catolici, ortodocşi, anglicani, de toate. Procesiunile sunt din ce în ce mai bine organizate. Este înălţător", mai spune tânăra masterandă.

Numărul credincioşilor dornici să-şi sfinţească icoanele a crescut de la o oră la alta, asfel că la procesiunea de duminică au fost mii de oameni. Tineri sau cărunţi, cu copii în braţe sau cu ei la braţ, în blănuri sau haine simple, toţi depotrivă purtau cu ei icoane.

La fel ca şi oamenii, icoanele erau dintre cele mai diferite, unele surprinzând prin dimensiunile extreme, dar şi prin calitate. De la adevărate opere de artă de dimensiuni mari, la iconiţe mici cumpărate din Parcul Icoanei, mai toate aveau ca personaj central pe Maica Domnului.

Şi pentru că, prin grija primăriei Icoana Maicii Domnului de la Neamţ a fost multiplicată în mii de exemplare de diverse dimeniuni, se poate spune că aproape toţi pelerinii aveau câte o reproducere a acesteia.

Ca în fiecare an, multe dintre enoriaşe veniseră la procesiunea Ortodoxiei cu toate icoanele pe care le aveau în casă, având braţele încărcate de chipuri de sfinţi. "Am venit dragă cu multe icoane, pentru că nu sunt numai ale mele. Am pentru fiica-mea care lucrează în Italia, pentru vecina bolnavă, pentru mama" ... şi lista continua.

Când procesiunea a ajuns la intrarea din Parcul Icoanei, PS Varsanufie Prahoveanul a rostit o rugăciune de sfinţire a icoanelor, apoi doi preoţi cu câte două găleţi cu apă sfinţită au stropit credincioşii şi icoanele acestora.

Sfinţirea icoanelor a fost momentul în care credincioşii au uitat de cele sfinte şi au început îmbrânceala, gata, gata să verse găleţile cu apă sfinţită. Dar în sprijinul preoţilor au sosit poliţiştii locali ai sectorului 2, mobilizaţi în mumăr mare la eveniment şi care au reuşit să calmeze spriritele, astfel ca slujba să decurcă în linişte şi calm, aşa cum începuse.

Parcul Icoanei a răsunat de cântări religioase, apoi Presfinţitul Varsanufie Prahoveanul a rostit o rugăciune pentru tămăduirea celor bolnavi , întrucât anul 2012 este declarat, de către Sf Sinod, Anul omagial al Sfântului Maslu.

Printre credincioşii care au venit să cinstească icoanele s-a aflat părintele Patrick Irwin de la Biserica Anglicană, de lângă Parcul Icoanei.

"Sigur că cinstim icoanele. Noi în biserică avem icoana Sfântului Patrick. Este ocrotitorul şi apostolul Irlandei. Cunoaşterea vieţii lui o datorăm mărturisirilor scrise de Patrick însuşi, una din rarele autobiografii ale unui sfânt. Noi avem o relaţie foarte bună cu Patriarhia Română, cu PF Daniel", a explicat părintele Patrick Irwin, după care pleacă să facă poze pelerinilor care sosesc spre parcul Icoanei.

Apoi, părintele aglican a revenit pentru a spune că în Biserica Anglicană sunt slujbe în fiecare duminică şi la ele participă peste 50 de credincioşi.

Pelerinii mai stau în parc şi ascultă cuvântul de învăţătură, în timp ce alte câteva sute aşteptau ca Icoana Maicii Domnului de la Neamţ să fie readusă în baldachinul din curtea bisericii unde va rămâne până marţi.

Duminica Ortodoxiei a fost cinstită în toate bisericile ortodoxe române de pretutindeni.

Astfel, la Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, la tradiţionala procesiune cu Sfintele Icoane, au participat preoţii şi credincioşii de la parohiile din Roma şi din împrejurimi. Toate parohiile din cele trei protopopiate din Lazio au purtat icoana hramului şi alte icoane ale praznicelor şi ale sfinţilor, şi au mers în procesiune în incinta Sediului Episcopiei, cântând troparul hramului şi troparul Duminicii Ortodoxiei. La sfârşitul procesiunii a avut loc slujba rânduită pentru această duminică.

În Suedia, slujba a fost oficiată de către Preasfinţitul Dositei, Episcopul Ortodox Sârb al Scandinaviei şi Marii Britanii şi de către Preasfinţitul Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, înconjuraţi de un sobor de preoţi greci, ruşi, sârbi, români şi suedezi, cu participarea numeroşilor credincioşi ortodocşi de diferite naţionalităţi din Stockholm. La final, s-a organizat, în jurul bisericii, procesiunea cu sfintele icoane.

Dar duminica Ortodoxiei nu este numai sărbătoarea icoanelor, ci şi a ajutorării săracilor. De aceea, pentru a continua aceste programe şi pentru iniţierea altora noi a devenit deja o tradiţie ca, în Duminica Ortodoxiei, să se facă în toate bisericile din ţară, iar, începând din 2011, şi în parohiile ortodoxe din diaspora românească, o colectă pentru Fondul Central Misionar al Bisericii Ortodoxe Române.

Cultul icoanelor a fost restabilit, cu autoritate, de Sinodul VII Ecumenic de la Niceea, din anul 787, iar apoi, cu solemnitate, de Sinodul de la Constantinopol din anul 843, care a hotărât ca, în prima duminică din Postul Mare, să se sărbătorească biruinţa Ortodoxiei asupra tuturor ereziilor.

"Duminica de astăzi, numită Duminica Ortodoxiei, are pentru noi, creştinii ortodocşi, o semnificaţie aparte şi o istorie care urcă până în secolul al IX-lea, când Biserica a biruit erezia iconoclastă, care lupta împotriva Sfintelor Icoane", a spus PF Daniel în Pastorala Sfântului Sinod.

După mai bine de o sută de ani de controverse şi de lupte împotriva Sfintelor Icoane provocate de unii împăraţi bizantini, începând cu anul 726, cultul Sfintelor Icoane, al Sfintei Cruci şi al Sfintelor Moaşte a fost restabilit, cu autoritate, de Sinodul VII Ecumenic de la Niceea, din anul 787, iar apoi, cu solemnitate, de Sinodul de la Constantinopol din anul 843, care a hotărât ca, în prima duminică din Postul Mare, să se sărbătorească biruinţa Ortodoxiei asupra tuturor ereziilor sau abaterilor de la dreapta credinţă.

Tot atunci, s-a stabilit ca această duminică să se numească Duminica Ortodoxiei, adică Duminica dreptei credinţe în Iisus Hristos, se arată în Pastorală.

"Prin urmare, trebuie să fim cu multă luare aminte la necazurile semenilor noştri, la trebuinţele lor, să ne ajutăm unii pe alţii astfel încât să devenim unii pentru alţii icoane vii ale iubirii jertfelnice a lui Hristos. Criza spirituală şi criza economică de astăzi reprezintă pietre de încercare şi durere pentru foarte mulţi semeni ai noştri. Vedem din ce în ce mai mulţi săraci, bătrâni, orfani, văduve, copii abandonaţi, familii destrămate care caută sprijin şi îşi pun nădejdea în Biserică. Aşa cum ne purtăm noi cu aproapele, tot astfel se va purta şi Dumnezeu cu noi- spunea Sfântul Ioan Gură de Aur, tălmăcind Evanghelia Înfricoşătoarei Judecăţi. Prin milostenie ne dovedim toţi un trup, ne simţim în unitate, în comuniune, depăşim ceea ce în mod obişnuit acordăm numai fraţilor, rudelor, vecinilor, urcând până la transformarea tuturor în rudenii spirituale. Cu aceste gânduri ale Sfântului Ioan Gură de Aur, ne adresăm frăţiilor voastre astăzi, rugându-vă şi îndemnându-vă să contribuiţi, fiecare după puterea şi inima sa, la colecta pentru Fondul Central Misionar, atât de folositoare semenilor noştri care îşi pun nădejdea în dragostea şi ajutorul nostru'", a mai spus Întâistătătorul BOR.

(Material realizat de Elvira Gheorghiţă, elvira@mediafax.ro)