Adriana Pistol: România are maximum 140 de epidemiologi, un număr extrem de mic, având în vedere că fiecare spital ar trebui să aibă unul

Sănătatea văzută de doi medici cu experienţă şi doi jurnalişti cu state vechi, vineri, la Marius Tucă Show, despre Carantina mascată.

În prima parte a fost invitat prof. dr. Vasile Astărăstoae, medic legist, fost preşedinte al Colegiului Medicilor din România şi fost rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi. Mesajul medicul este bine-cunoscut, nu vede acest virus ca pe o calamitate.

Vasile Astărăstoae spune că nu a înţeles nimic din măsurile noi anunţate de Guvern. "N-am înţeles nimic. Că poţi să ieşi, că nu poţi să ieşi, că poţi să faci, dar nu poţi să faci. E un fel de amestecătură. Eu mă întreb ce au înţeles alţii. Nu mai înţeleg nimic. De când a apărut coronavirusul,"

Nicio epidmedie nu face rabat de la regula consultării pacientului de către medic care presupune contactul cu bolnavul

"Vasile Astărăstoae: Un studiu poate să-ţi spună să nu circuli noaptea, altul că e recomandat, pentru că noaptea nu este densitate, nu sunt locuri aglomerate, virusul nu mai pluteşte în aer, că oamenii nu se întâlnesc să tuşească, etc. Este o harababură. Eu am renunţat să mă refer propriu-zis la modul în care se gesitonează această corona-criză, nu numai în România, ci şi în alte ţări. M-am aplecat mai mult spre deontologia profesională, spre etica profesională, pentru că am observat derapaje destul de periculoase în ceea ce priveşte aceste aspecte, din partea unor medici, nu mulţi, intens mediatizaţi. Este mai bine să le atrag atenţia că etica profesională şi deontologia trebuie să existe chiar şi în perioadele de criză. De asemenea, am să le atrag atenţia, în viitor, că de fapt, am observat că toată lumea consultă prin telefon. Acest lucru este împotriva codurilor deontologice: nu poţi să dai o reţetă decât în caz de forţă majoră, când eşti pe o insulă şi el e pe altă insula, sau în vârful muntelui şi tu eşti în Iaşi. În rest, o reţetă se eliberează după ce ai consultat bolnavul, iar consultaţia înseamnă contactul cu bolnavul. Nicio epidmedie nu face rabat de la această regulă, contactul cu pacientul. Nu prin telefon se dau aceste retete."

În opinia lui Ion Cristoiu, în România, începând de aseară, avem de-a face cu "fă-te că faci lock-down. Crima e că ei vor susţine cu orice preţ alegeri, chiar cu preţul morţilor. Eu cred că ei au nevoie de morţi proaspeţi ca să iasă la vot."

Medicul Astărăstoae nu vede logica în a închide pieţele. "Sfânta mască să fie purtată. Şi să încurajezi micul producător. De ce să-l excluzi şi în acelaşi timp să creşti vânzarea în mall-uri. Nu are raţiune."

"Pot să merg la slujba religioasă, dar să se facă în aer liber şi cu mască. Păi de fapt au interzis: că vine gerul şi oricât de ger ar fi, îţi vine foarte greu să stai afară. N-au apărut nici de la HoReCa, nici din biserici. Deci e o chestiune hai să arătăm şi noi că facem ceva şi, dacă nu are rezultat, este populaţia de vină, că e needucată, nu se pricepe. Eu sunt needucat, comparativ cu geniile care ne conduc."

Niciun studio nu arată că vreun copil a infectat un adult, şcolile ar trebui deschise

Marius Tucă: Ce părere aveţi de chestiunea cu şcolile? Directorul general de la OMS spunea că putem închide tot, mai puţin şcolile. Şi primul lucrul anunţat de Iohannis şi Orban a fost că închidem şcolile. Ne uităm în Europa, cele mai importante ţări sunt în lockdown, dar şcolile sunt deschise.

Vasile Astărăstoae: Toate studiile arată că la copii este pericolul foarte mic de a lua virusul şi de a-l transmite. Toate studiile arată că un copil nu a transmis la adult niciodată. Şi doar adultul copilul. Deci chestia aia că se duce copilul acasă şi infectează bunicul trebuie s-o uităm. Este şi normal dacă suntem atenţi la generaţiile viitoare şi vedem că şcoala online este frecţie la picior de lemn, este şi normal ca şcolile să nu fie închise. Mai mult, în majoritatea ţărilor copiilor sub 14 ani nu li se recomandă masca la şcoală. La început era spaima şi trebuie să protejezi copiii. Dacă la început s-au pus acele bariere de Plexiglas, s-a văzut că netransmiţîndu-se decât 2% transmit mai departe, comprataiv cu adulţii care 15% transmit. S-au scos şi acele bariere şi atunci şcoala a revenit la normal. Nu mă refer la România. Am văzut tot felul de propuneri. Sunt sute de copii care n-au acces, n-au curent electric, n-au tablete, nu îşi pot permite să aibă un telefon sau un laptop. Ce fel de şcoală fac aceşti copii? Şcoala online e doar pentru o perioadă foarte scurtă şi doar în situaţie disperată. În rest, copiii oricum se plcitisesc şi se duc şi îşi văd de treaba lor, lasă calculatorul deschis, profesorii fac un effort de două-trei ori mai mare decât dacă ar fi faţă în faţă, iar rezultatul este 20-30% decât dacă s-ar face faţă în faţă. Deci nu am înţeles de ce s-au închis şcolile, dar eu sunt depăşit.

Astărăstoae mărturiseşte că poartă masca atunci când iese din casă, pentru că "se mai trezeşte unul isteric şi ţipă" la el că n-are mască. "O port nu ca să n-am probleme cu politiştii, ci cu oamenii. În loc să avem solidaritate, s-a făcut un clivaj în care unii sunt isterici, se întorc unii împotriva altora."

Ion Cristoiu a cerut medicului o explicaţie în ceea ce priveşte faptul că 58% dintre cei întrebaţi, în cadrul unui sondaj, spun că nu se vor îmbolnăvi de coronavirus.

"Una e să te infectezi, alta e să fii bolnav. Sunt persoane care sunt purtătoare de virus dar nu s-au infectat. N-am văzut să cadă pe stradă, ciuma lui Caragea. E o afecţiune care trebuie tratată cu seriozitate, dar nu cu isterie."

În opinia medicului Astărăstoae, autorităţile ar trebui să spună câţi pacienţi sunt asimptomatici, simptomatici, infectaţi. "Dacă ai test pozitiv, nu spune nimic. După cum testul negativ nu spune nimic."

În a doua parte a emisiunii, invitata lui Marius Tucă este medicul Adriana Pistol, şeful Comisiei pentru managementul clinic şi epidemiologic al COVID-19 din cadrul Ministerului Sănătăţii. Aceasta spune că purtarea măştii şi în casă, aşa cum arată unele studii, poate rezolva problema, dar numai într-o proporţie.

Principalele locuri care infectează România sunt: transportul în comun, office-urile, căminele de bătrâni, fabrici cu număr mare de persoane, mai ales când persoanele sunt aduse cu microbuze, subliniază Adriana Pistol.

"Întâlnirile din familie nu au fost aşa de bine evaluate. Dar nunţile foarte mari. Avem astfel de situaţii, care sunt foarte bine cunoscute. Petreceri private cu un număr foarte mare de persoane."

Doctorul Pistol crede că Guvernul a închis restaurantele pentru că acolo oamenii se adună mulţi şi nu respect regulile. "Nimeni nu declară că are focar în restaurant."

Închiderii teatrele şi cinematografelor, Pistol nu a găsit explicaţie, pentru că cei care merg în aceste instituţii de cultură respectă regulile

"Orice virus nou, până la urmă rămâne în circulaţie. În ce măsură rămâne în circulaţie depinde de gradul de imunitate al populaţiei. Nu există termen că va fi până în 2020 şi ceva. Uitaţi-vă la H1N1 care a apărut în California. Ne mai pune aceleaşi probleme? Nu. S-a inventat vaccin, el va rămâne, va circula, va rămâne, dar nu va avea acelaşi impact.  Dacă vaccinul va fi disponibil şi ne vom vaccina suficient, nu va mai avea acelaşi impact."

România are 130-140 de medici epidemiologi, un număr foarte mic, e nevoie de un epidemiolog în fiecare spital

Marius Tucă: Câţi epidemiologi avea România când a început pandemia şi câţi are acum?

Adriana Pistol: Acum nu ştiu la milimetru, bănuiesc că vorbim de epidemiologi care lucrează în Direcţiile de Sănătate Publică şi Institutul de Sănătate Publică, pentru că mai sunt şi epidemiologi care lucrează în spital. În totalitate, nu depăşesc 130-140 de persoane. Asta a fost de ani de zile, cu o medie de vârstă de peste 55 de ani. E un număr mic, nu e o specialitate care să fie sufficient de interesantă pentru tinerii medici. A devenit puţin mai interesantă în ultimii ani, au fost locuri allocate în spitale, unde trebuie să recunoaştem că este o mare necesitate să existe câte un epidemiolog în fiecare unitate medicală. Salariul unui medic epidemiolog este 6 – 7 mii de lei, ca orice medic, dar fără niciun fel de alte sporuri.

În prezent, cu un număr mare de cazuri, nu mai există persoane şi timpul necesar să detalieze o anchetă epidemiologică

Marius Tucă. Eu cred că număr mare de infectări în România e şi pentru că oamenii care lucrează în DSP-uri nu au mai făcut faţă cererilor mari ale oamenilor care sunt infectaţi. Avem mărturii ale oamenilor care spun ca DSP-ul notează doar adresa lor, dar nu este făcută şi o anchetă a contacţilor, o anchetă epidemiologică. Eu cred că România s-a bazat prea mult pe strategia la mila lui Dumnezeu.

Adriana Pistol: În momentul în care a început să crească foarte mult numărul de cazuri, în mod evident nu mai există persoane şi timpul necesar să detaliezi o anchetă epidemiologică, că nu e aşa, cum o cheamă pe soţie, ce adresă ai? Trebuie s-ajung să vorbesc cu omul să spună c-am fost la petrecerea X din restaurantul Y, ca să poţi documenta anumite lucruri în baza cărora să se impună anumite măsuri. Când ia un nr atât de mare este evident că nu doar epidemiologii au cum să rezolve acest lucru. Durează o astfel de conversaţie. Unele persoane nu declară. Ce s-a făcut: au fost detaşaţi medici rezidenţi, medici şcolarişti, inclusiv colegi medici din sistemul armatei, tot epidemiologi, astfel încât cel puţin să se vorbească cu fiecare persoană în parte. E nevoie de mult mai mult ca să poţi să ţii în frâu o astfel de pandemie.

Marius Tucă: Din cauza numărului foarte mare de cazuri, oamenii nu au mai putut să ajungă la persoanele care aveau simptome sau care au fost testate şi au devenit positive.

Pistol: Da, au fost astfel de situaţii, ştim şi noi, ştie şi Ministerul Sănătăţii.

Marius Tucă: Cred că sunt foarte multe."

Transmiterea virusului poate fi oprită dacă limităm interacţiunea şi mobilitatea populaţiei

Marius Tucă: Spuneţi-mi 3 lucruri pe care le-aţi face dacă aţi fi epidemiologul şef al României şi hotărârile în ceea ce priveşte controlul, criza Coronavirusului ar sta în mâna dvs.

Adriana Pistol: La faza la care ne aflăm noi acum, cum spune noi aş putea traduce că există prea multă interacţiune şi prea multă mobilitate. Trebuie acţionat pe interacţiune şi pe mobilitatea populaţiei ca să poţi să opreşti. Evident, pasul numărul doi este ceea ce şi încercăm şi văd că Ministerul Sănătăţii a agreat şi va face acest lucru, avem beneficiul apariţiei unor teste rapide care par să fie ceva mai bune, faţă de alea cu anticorpi, care vor permite o testare a unui număr mult mai mare. Tocmai am propus înfiinţarea unor centre de testare pentru populaţie, inclusiv drive-through. Ar fi o foarte mare nevoie de un control riguros al izolării. Degeaba identifici pacienţii pozitivi dacă nu reuşeşti să îi şi izolezi."