2016 între nevoia de "primenire" a politicii şi îndemnul de a uita "anul negru al tehnocraţilor"

Tragedia de la Colectiv din 20 octombrie 2015 a făcut ca scena politică din 2016 şi activitatea guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloş care a primit votul de investitură spre sfârşitul anului 2015 să evolueze, în prima parte a anului, sub incidenţa sloganului strigat în stradă “Corupţia ucide!”, partidele politice fiind îndemnat “primenească” şi să aducă în rândurile lor “oameni noi”, "nepătaţi".

Premierul tehnocrat Dacian Cioloş, adus de la Bruxelles de Klaus Iohannis, s-a dezbrăcat treptat în 2016, de haina tehnocratului şi a devenit spre sfârşitul anului vector de imagine pentru PNL şi USR, în contextul în care toate sondajele arătau ca victoria obţinută de PSD în alegerile locale s-ar putea repeta şi în alegerile parlamentare, permiţând social-democraţilor, susţinuţi de ALDE, să desemneze un premier care să formeze un guvern politic.

În anul petrecut la Palatul Victoria, premierul Dacian Cioloş a remaniat zece miniştri, Parlamentul votând împotriva trei moţiuni simple, una îndreptată împotriva ministrului Agriculturii Achim Irimescu şi două care au vizat-o pe Raluca Prună, niciun dintre cei doi nefiind însă remaniaţi de Dacian Cioloş.

Alegerile locale au fost câştigate detaşat de PSD, marcând declinul PNL, conturarea USR, născut din USB, în a treia forţă de pe scena politică şi legitimând aspiraţiile PMP de a intra în Parlament.

Social-democraţii au câştigat cele mai multe primării (37,58%), inclusiv Capitala, fiind urmaţi de PNL (30,64%), ALDE (6,32%), UDMR (4,98%) şi PMP, 4,46%.

La alegerile din 5 iunie, în bucureştenii au votat pentru prima dată o femeie - Gabriela Firea (PSD), în timp ce candidatul USB Nicuşor Dan a reuşit să obţină 30,52 % din voturile bucureştenilor, iar liberalul Cătălin Predoiu, al patrulea candidat aruncat în cursă de PNL după Cristian Buşoi, Ludovic Orban şi Marian Munteanu a obţinut 11,18 %.

În ciuda eşecului răsunător al PNL la locale, copreşedinţii partidului Alina Gorghiu şi Vasile Blaga au declarat că scorul obţinut a fost cel mai bun “din istoria PNL”, lăsând echipa de la Bucureşti să îşi asume întrega responsabilitate pentru rezultatul obţinut. Deşi au promis că îşi vor lua revanşa la alegerile parlamentare din 11 decembrie, liberalii au pierdut în faţa PSD încă o dată, partidul fiind afectat de demisia lui Vasile Blaga, anchetat de DNA într-un dosar pentru fapte de corupţie, precum şi de nemulţumirile legate de modul în care au fost întocmite listele pentru parlamentare şi de numărul mare al candidaţilor lipsiţi de experienţă care i-au scos din joc pe vechii parlamentari.

PSD a câştigat detaşat şi alegerile parlamentare din 11 decembrie, PNL a obţinut un scor cu aproape 10% mai mic decât la alegerile locale, iar USR a devenit a treia forţă politică.

La Camera Deputaţilor, social-democraţii au obţinut 45,47% dintre mandate, PNL, 20,04%, USR - treia forţă politică, 8,87%, UDMR, 6,18%, ALDE, 5,62%, PMP şi 5,34%.

.La Senat, scorurile obţinute au fost similare: PSD, 45,67%, PNL, 20,41%, USR, 8,92%, UDMR, 6,24%, ALDE, 6 % şi PMP, avându-l ca senator pe fostul şef de stat Traian Băsescu, 5,65%.

Preşedintele unic al PNL, în urma demisiei lui Vasile Blaga din luna septembrie, Alina Gorghiu şi-a depus mandatul, după eşecul răsunător din decembrie şi a cerut demisii în lanţ, însă, mulţi liberali nu s-au “lăsat duşi”, printre aceştia preşedintele PNL Bucureşti, Cristian Buşoi, a cărui filială a obţinut puţin peste rezultatul obţinut la alegerile locale.

Deputatul PNL Raluca Turcan a fost desemnată noul preşedinte interimar al PNL, filiala Sibiu pe care a condus-o în ultimii trei anii obţinând ce mai bun scor al partidului la alegerile din 11 decembrie.

În anul 2016, pe scena politică a dispărut "vulturul" UNPR şi au apărut partide noi: USR (născut din USB), avându-l ca lider pe Nicuşor Dan şi PMP, condus de fostul preşedinte Traian Băsescu.

UNPR, partidul care l-a avut ca vector de imagine pe generalul Gabriel Oprea, a ieşit de pe scena politică prin fuziunea cu partidul lui Traian Băsescu, cu promisiunea că “vulturul va renaşte”. Congresul extraordinar PMP care a aprobat în unanimitate fuziunea cu UNPR, având loc în luna iulie.

Scena politică în anul 2016 a cunoscut o resetare totală în ceea ce priveşte modul de organizare a campaniilor electorale, fiind interzise “pomenile electorale” prin legea care a produs pentru prima dată efecte la alegerile locale şi care a fost criticată pentru că reduce afişajul stradal şi prevede numerose restricţii care împiedică transmiterea mesajelor pe care le au competitorii electorali.

Legea votului prin corespondenţă aplicată pentru prima dată la alegerile parlamentare din 11 decembrie, deşi a fost cerut de diaspora ca urma a tensiunilor şi a cozilor uriaşe la urnele de vot înregistrate la alegerile din decembrie 2014 nu a fost pe placul românilor din afara ţării. Poşta Română a primit doar 4.561 de plicuri reprezentând voturile cetăţenilor din diaspora înscrişi în Registrul Electoral.

Românii nu au votat nici la alegerile locale şi nici la cele parlamentare pentru "primenirea" clasei politice.

Deşi anul a debutat sub presiunea străzii care a cerut “primenirea” clasei politice, la alegerile locale au fost votaţi primari urmăriţi penal, trimişi în judecată şi un edil aflat în spatele gratiilor – Cătălin Cherecheş (municipiul Baia Mare).

Nici alegerile parlamentare nu au fost diferite, deşi pe listele PSD s-au aflat Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii care a gestionat criza generată de tragedia din Colectiv, alături de alţi politicieni cu probleme penale, social – democraţii au obţinut o victorie răsunătoare, fiind la un pas de a avea majoritate abolută în Parlament.

În anul 2016, mau mulţi lideri politici au fost "prinşi în ghearele justiţiei".

În anul 2016 mai mulţi lideri politici au avut probleme în justiţie printre aceştia fostul lider UNPR şi ministru de Interne, Gabriel Oprea (în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină), preşedintele PSD, Liviu Dragnea (trimis în judecată pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual şi condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul "Referendumul"), fostul preşedinte PSD Victor Ponta (pus sub urmărire într-un nou dosar privind infracţiuni comise în legătură cu vizita lui Tony Blair în România, în 2012), preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu (trimis în judecată de DNA pentru mărturie mincinoasă).

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, Gelu Voican-Voiculescu, Virgil Măgureanu şi alte persoane au fost inculpate în dosarul Mineriadei din 1990, au anunţat procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu două zile înainte de Crăciun.

Procurorii militari susţin că există probe potrivit cărora aceştia ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei, vătămare integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a alţi 1.242.

Justiţia le-a pus beţe în roate şi liberalilor. Fostul copreşedinte PNL Vasile Blaga şi cel de al doilea candidat susţinut de liberali la Primăria Capitalei au fost anchetaţi de DNA.

În aprilie, procurorii DNA au anunţat că Ludovic Orban este cercetat sub control judiciar pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, acesta solicitându-i unui om de afaceri 50.000 de euro pentru campania electorală în care ar fi trebuit să intre. Cu o lună înainte de alegerile locale, Ludovic Orban a scopat însă de controlul judiciar printr-o decizie a ÎCCJ.

În luna septembrie, DNA a început urmărirea penală a copreşedintelui PNL Vasile Blaga pentru trafic de influenţă, după ce, potrivit procurorilor, ar fi primit suma de 700.000 de euro, din care 500.000 de euro de la fostul primar din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, liderul PNL retrăgându-se de la conducerea partidului.

Deşi PSD a câştigat alegerile parlamentare, condamnarea definitivă la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul ”Referendumul”, l-a împiedicat pe preşedintele partidului, Liviu Dragnea, să devină premierul desemnat de social-democraţi.

Liviu Dragnea a primit de la PSD un mandat "în alb" pentru a face propunerea de premier în cadrul consultărilor de la Cotroceni. Prima propunere a PSD pentru funcţia de premier, Sevil Shaidehh, apropiată de liderul social-democraţilor, fiind respinsă de preşedintele Iohannis.

A doua propunere făcută de PSD pentru funcţia de premier a fost Sorin Grindeanu, majoritatea parlamentară amenintându-l pe Klaus Iohannis cu declanşarea procedurilor constituţionale pentru suspendarea preşedintelui dacă decizia sa ar fi întârziat să apară înainte de 30 decembrie.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat cu o zi înainte de desemnarea lui Sorin Grindeanu de către Klaus Iohannis că, de câteva zile, face "eforturi' pentru ca oamenii să nu iasă în stradă în semn de protest faţă de amânarea desemnării unui premier.

"De câteva zile eu fac eforturi foarte mari pentru a nu ieşi oamenii în stradă. Sunt din ce în ce mai mulţi hotărâţi să iasă în stradă. (...) Eu nu mai cred că după Anul Nou mai pot să ţin oamenii să nu iasă în stradă şi spun asta pentru ca cei care mai au un dram de responsabilitate să înţeleagă", a declarat Liviu Dragnea.

Preşedintele Klaus Iohannis a acceptat a doua propunere de premier înaintată de PSD – Sorin Grindeanu. Klaus Iohannis şi-a anunţat decizia printr-un comunicat de presă şi l-a felicitat pe Sorin Grindeanu printr-un SMS.

2016, început sub presiune străzii care a cerut "primenirea" clasei politice se încheie prin convocarea Parlamentului în sesiune extraodinară pentru învestirea unui guvern politic condus de premierul susţinut de PSD, Sorin Grindeanu.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a lansat un îndemn în conferinţa de presă pe care a susţinut-o alături de Sorin Grindeanu şi liderul ALDE, după ce Klaus Iohannis a semnat decretul privind desemnarea premierului PSD: "Eu zic să uităm acest an negru din istoria României al tehnocraţilor".

"(…) lucrurile aşa trebuie să se desfăşoare în mod firesc, (să fie-n.r.) o relaţie corectă şi de respect şi de dat socoteală din partea Guvernului şi către Parlament şi către partidele care au fost în alegeri şi care susţin acest Guvern. Orice guvern trebuie să dea socoteală public şi structurilor politice şi parlamentare care l-au susţinut şi îl susţin în continuare. Astea sunt lucrurile fireşti, nu stilul tehnocrat care înjurau parlamentarii care i-au votat şi care i-au susţinut. Nu aceasta este procedura. Este o procedură nedemocratică. Este o procedură adoptată de vătafi (…)", a declarat Liviu Dragnea vrând să lămurească raporturile de subordonare dintre premierul desemnat Sorin Grindeanu şi PSD.

Fostul lider PSD Victor Ponta critica şi el în vara anului 2016 "comportamentul de vătaf judeţean", făcând aluzie la modul în care Liviu Dragnea conduce partidul, în contextul în care afirma că cel mai mare pericol pentru PSD este izolarea.

"Sunt îngrijorat pentru PSD - întotdeauna cel mai mare pericol pentru PSD a fost izolarea. E rău să fi cel mai mare partid, dar singur e foarte uşor să scapi de aliaţi şi e foarte greu să îţi câştigi alţii (mai ales dacă impresia de aroganţă şi comportament de "vătaf judeţean" este transmisă către parteneri)", declara Victor Ponta, pe Facebook.

Istoria se repetă, cu aceleaşi vorbe dar rostite de alţi actori.

Citeşte şi: Preşedintele Klaus Iohannis: Dragi români, nu vă pierdeţi încrederea în România!

Citeşte şi: Sorin Grindeanu: Când am aflat de nominalizare, am avut câteva momente de uluială

Citeşte şi: Liviu Dragnea enumeră, după desemnarea lui Grindeanu ca premier, măsurile decalate pentru 1 februarie

Citeşte şi: Liviu Dragnea: I-am spus lui Grindeanu că jurământul e fără şampanie. Noaptea are şedinţă de guvern

Citeşte şi: Liviu Dragnea: I-am spus lui Grindeanu că jurământul e fără şampanie. Noaptea are şedinţă de guvern

Citeşte şi: Dragnea a anunţat calendarul instalării Cabinetului Grindeanu: Pe 4 ianuarie este prevăzut votul pentru învestitură. Preşedintele, „de principiu" de acord / Grindeanu: Preşedintele mi-a dat SMS, nu aveam numărul