56% dintre europeni şi 61% dintre români sunt interesaţi de următoarele alegeri europene

Conform susrse citate, cu un an înaintea următoarelor alegeri europene interesul publicului faţă de acestea a crescut simţitor.

„56% dintre cetăţenii europeni sunt interesaţi de următoarele alegeri europene, cu 6 puncte procentuale mai mult decât în 2018 (cu un an înainte de alegerile europene precedente). În ceea ce priveşte interesul cetăţenilor români pentru următoarele alegeri europene, 61% dintre participanţii români la sondaj se declară interesaţi de alegerile pentru PE de anul viitor”, se arată în comunicat.

Aproximativ două treimi dintre respondenţii din UE (67%) declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc săptămâna viitoare. O întrebare similară a fost inclusă în sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din aprilie 2018, cu un an înainte de alegerile europene precedente. 58% dintre respondenţi au declarat atunci că probabil ar vota în aceste condiţii. Şi cetăţenii români sunt în prezent mai dispuşi să voteze la alegerile europene decât au fost înainte de ultimele alegeri europene. 64% dintre respondenţii români declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc la o săptămână de la data sondajului, faţă de 60% în 2018.

„Alegerile contează. Votul este şansa cetăţenilor noştri de a susţine chestiunile care sunt importante pentru ei. Fac apel la toată lumea şi, în special, la tinerii noştri să meargă la vot şi, astfel, să influenţeze direcţia în care se va îndrepta Uniunea Europeană”, a declarat Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European.

Cetăţenii europeni consideră că democraţia este cea mai importantă valoare pe care Parlamentul European o poate apăra: 37% dintre respondenţi consideră că apărarea democraţiei este prioritară. Ea este urmată de protecţia drepturilor omului în Uniune şi la nivel mondial (28%) şi de libertatea de exprimare şi de gândire (27%).

54% dintre respondenţii europeni şi 52% dintre respondenţii români sunt mulţumiţi de modul în care democraţia funcţionează în Uniunea Europeană. Cât despre diversele elemente ale democraţiei în Uniune, cetăţenii europeni sunt mulţumiţi în principal de existenţa unor alegeri libere şi corecte (70%), de libertatea de exprimare (70%) şi de respectarea drepturilor fundamentale (66%). Totodată, sunt cel mai puţin mulţumiţi de combaterea dezinformării şi a corupţiei.

Întrebaţi despre diverse elemente ale democraţiei, cetăţenii români se declară mulţumiţi de libertatea de exprimare (62%), diversitatea mass-media (56%) şi de existenţa alegerilor libere şi echitabile (54%) şi de respectul pentru drepturile fundamentale (54%). Românii sunt cel mai puţin mulţumiţi de felul în care sunt luate în considerare interesele cetăţenilor de către partidele politice şi de lupta împotriva corupţiei.

Majoritatea cetăţenilor europeni sunt conştienţi de impactul Uniunii asupra vieţii lor de zi cu zi: aproximativ şapte din zece cetăţeni europeni (71%) împărtăşesc această opinie (62% dintre respondenţii din România consideră că acţiunile UE au un impact asupra vieţii lor de zi cu zi). Rolul Parlamentului European este şi el recunoscut: 62% dintre respondenţii din UE (55% din România) îşi amintesc că au auzit recent despre Parlamentul European.

Sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru Ucraina iese în evidenţă, fiind realizarea cu cea mai mare rată de mulţumire în rândul cetăţenilor europeni: 69% dintre respondenţii la nivel UE se declară mulţumiţi de aceste acţiuni. Acelaşi procent se înregistrează şi în rândul respondenţilor din România (69%). Nivelul de satisfacţie este cel mai ridicat în Olanda (90%), Suedia (87%), Finlanda (87%) şi Irlanda (87%). Respondenţii din Slovacia (45%) şi Grecia (48%) au cele mai scăzute rate de satisfacţie. Satisfacţia faţă de acţiunile Uniunii este, de asemenea, relativ ridicată în domeniul protecţiei drepturilor democratice şi al respectării statului de drept (64% dintre cetăţenii europeni, 57% dintre cetăţenii români), precum şi în domeniul politicii externe (54% dintre cetăţenii europeni, 56% dintre cetăţenii români).

„Crizele multiple din ultimii ani sunt foarte vizibile atunci când analizăm starea economiei şi situaţia financiară a cetăţenilor. Jumătate dintre respondenţii europeni (50%) constată că le-a scăzut nivelul de viaţă şi se aşteaptă ca acest lucru să continue în anul următor. Alţi 29% nu au constatat încă o reducere a nivelului de trai, dar se aşteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an. 47% dintre respondenţii români au constatat deja o scădere a nivelului de viaţă, iar 37% se aşteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an. În acest context, cresc şi aşteptările pentru soluţii concrete: 65% dintre respondenţii europeni (69% dintre românii care au răspuns sondajului) nu sunt mulţumiţi de măsurile luate de ţara lor pentru a face faţă crizei generate de costul vieţii, iar 57% dintre cetăţenii europeni (60% dintre respondenţii din România) nu sunt mulţumiţi de ceea ce a făcut Uniunea Europeană pentru a atenua situaţia”, se mai arată în comunicat.

În acest sens, cetăţenii doresc ca Parlamentul European să pună pe primul loc lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (38%). Următoarele priorităţi sunt sănătatea publică (33%), combaterea schimbărilor climatice (31%), dar şi sprijinirea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (31%).

Pentru respondenţii din România prioritatea o reprezintă sprijinirea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (40%), urmată de sănătatea publică (36%) şi de lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (29%).